Luca Niculescu și-a explicat alegerea de a reveni în România după studiile din Franța, răspunzând luni, 12 octombrie 2026, întrebării dacă ar reprezenta interese franceze. Premierul desemnat spune că putea rămâne într-o țară care funcționa, dar a preferat să se întoarcă acolo unde considera că era „totul de făcut”.
În interviul din emisiunea „Sinteza zilei”, de la Antena 3 CNN, Cătălina Porumbel l-a întrebat dacă președintele francez Emmanuel Macron și statul francez au avut vreo legătură cu desemnarea sa ca premier. Jurnalista invoca teoria care circula pe rețelele sociale că ar fi „omul francezilor”.
„Îmi iubesc țara. Țara mea se numește România”, a răspuns Niculescu. A spus că a fost onorat să reprezinte România ca ambasador în Franța și să întărească relația dintre cele două țări. A descris Franța drept un partener strategic și istoric al României.
De ce a revenit după un an de studii în Franța
Niculescu a povestit că, la finalul unui an de studii în Franța, în anii 1990, se gândea dacă să rămână sau să se întoarcă. România era atunci, în descrierea sa, departe de perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Alegerea a explicat-o prin diferența dintre cele două țări:
„Dacă rămân în Franța, aici totul e deja făcut. E o țară care funcționează. Dacă mă întorc în România, totul este de făcut”.
A decis să se întoarcă în România. Legătura cu Franța a explicat-o și prin activitatea sa la Radio Delta, apoi la RFI, precum și prin mandatul de ambasador. „Există această relație, dar România, înainte de toate”, a spus Niculescu.
Despre contactele primite după desemnare, a spus în aceeași apariție televizată că mai mulți premieri și lideri politici din străinătate îi trimiseseră mesaje. A recunoscut că are o relație specială cu Franța, dar a precizat atunci: „Franța încă nu m-a sunat”. Considera mesajele importante atât pentru România și români, cât și pentru poziția țării pe plan extern.
Parteneriatele pe care vrea să le păstreze și legăturile economice noi
În continuarea răspunsului, Niculescu a susținut păstrarea parteneriatelor existente și dezvoltarea relațiilor cu alte regiuni. Despre parteneriatul strategic cu Statele Unite, a spus că România trebuie să investească în continuare în această relație.
Propune și o diplomație economică mai puternică, prin care relațiile externe să ajute firmele să dezvolte afaceri. A indicat zone din Asia, inclusiv Indonezia, America Latină și Africa drept direcții spre care România s-ar putea deschide mai mult.
Niculescu consideră că România poate face mai mult decât cred uneori românii. A spus că îl irită câteodată imaginea negativă pe care aceștia o au despre propria țară, în contrast cu aprecierile pe care le întâlnește în străinătate.
Programul și lista miniștrilor, pregătite pentru joi
Marți, 13 octombrie, la încheierea consultărilor politice oficiale, Niculescu a anunțat că intenționează să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor joi, 15 octombrie. Dialogul cu partidele rămânea deschis, iar criteriul declarat era formarea unui guvern stabil, care să înceapă rapid să lucreze pentru cetățeni.
Toate cele trei formule de cabinet rămâneau în discuție: un guvern politic, unul hibrid, cu reprezentanți ai partidelor și specialiști, sau unul tehnocrat, bazat pe specialiști. În interviul de luni, Niculescu spusese că nimeni nu îi oferise garanția obținerii votului Parlamentului. Pentru o formulă tehnocrată, invocase nevoia unui acord între partide asupra unor priorități, precum adoptarea bugetului.
Marți, a motivat urgența formării guvernului prin nevoia unei rectificări bugetare, adică ajustarea veniturilor și cheltuielilor prevăzute în bugetul anului în curs. A avertizat că, fără această intervenție, pot apărea curând probleme cu funcționarea administrației și a școlilor, cu combustibilul pentru instituții și cu plățile către firme private și primării. „Oamenii așteaptă soluții de la noi”, a spus Niculescu.