Persoanele ocupate din România care folosesc inteligența artificială la muncă și spun că își termină sarcinile mai repede estimează că economisesc, în medie, 15,7 ore pe lună, față de 7,4 ore în agregatul european analizat. Rezultatele provin dintr-un sondaj realizat în februarie–martie 2026. Majoritatea utilizatorilor români de AI în scop profesional nu se tem că tehnologia le va lua locul, însă cercetătorii observă mai multă îngrijorare la tineri și la persoanele cu venituri mici sau medii.
Tocmai sarcinile pe care AI le poate accelera explică o parte din această teamă. Ioan Simu, directorul Mercury Research, spune că tinerii ocupă frecvent posturi de început, cu activități simple și repetitive. „De aici rezultă percepția, și implicit teama, că munca lor va fi înlocuită de IA”, explică el într-un reportaj HotNews realizat în proiectul transfrontalier PULSE, publicat pe 9 octombrie 2026.
Cine economisește 15,7 ore și de unde vine media de 19 ore
Raportul Mercury Research, datat iunie 2026, separă două grupuri. Media de 15,7 ore privește persoanele ocupate care utilizează AI profesional și declară un câștig de viteză. Media de 19 ore include și respondenți din afara populației ocupate. În ambele cazuri, întrebarea despre orele economisite a fost adresată celor care spuneau că tehnologia îi ajută să termine sarcinile mai repede.
Pentru persoanele ocupate care raportează acest beneficiu, România are cea mai mare medie dintre cele 18 state UE participante. Pe aceeași bază, Germania înregistrează 6,2 ore lunar, iar Austria 5,3 ore. Cele 15,7 ore din România echivalează cu aproape două zile de lucru, dacă folosim un program de opt ore pe zi.
Sunt estimări ale utilizatorilor, fără cronometrarea activității. Raportul Mercury avertizează că răspunsurile pot supraestima câștigurile. Totodată, avansează explicația că, în țările unde AI este mai puțin răspândit, utilizatorii existenți pot forma un grup mai selectiv, care a găsit deja sarcini pentru care tehnologia îi este deosebit de utilă.
În România, 27,8% dintre persoanele ocupate declară că folosesc AI profesional, față de 34,5% în agregatul european. Economia mare de timp raportată de utilizatorii care lucrează mai repede coexistă, astfel, cu o răspândire mai redusă a tehnologiei.
Experiența diferă și după ocupație. Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, atrage atenția în reportaj că un lucrător la bandă sau la drumuri nu va descrie neapărat aceleași economii de timp.
Viteza și calitatea muncii au fost evaluate separat. Dintre utilizatorii AI la muncă din România, 82,3% spun că își finalizează sarcinile mai repede. În privința calității, 24,3% declară o îmbunătățire mare, iar 47,6% una ușoară. Alți 28,1% nu percep o îmbunătățire, față de 14,7% în agregatul european.
De ce tinerii sunt mai îngrijorați
Potrivit Mercury, 71,9% dintre utilizatorii AI în scop profesional din România nu exprimă teamă privind pierderea muncii. Ioan Simu observă însă mai multă îngrijorare la tineri și la persoanele cu venituri mici sau medii. În schimb, consideră că o calificare ridicată le oferă managerilor și profesioniștilor mai multă siguranță, chiar dacă aceștia folosesc frecvent AI.
Tinerii sunt și printre cei care utilizează cel mai des tehnologia. Dintre respondenții români de 18–29 de ani, 38,6% declară că folosesc AI în scop profesional, aproape de procentul de 38,5% pentru aceeași grupă de vârstă din agregatul european.
Analiza DG ECFIN din cadrul Comisiei Europene, publicată în aprilie 2026, arată că 47,2% dintre utilizatorii profesionali de 18–29 de ani din agregatul european sunt oarecum sau foarte îngrijorați de înlocuire, față de 32,2% la 50–64 de ani. Aceste procente descriu grupurile europene analizate, nu separat tinerii din România.
Diferențele apar și după venit. La nivelul agregatului european, în sfertul respondenților cu veniturile cele mai mici, 23,2% sunt foarte îngrijorați, comparativ cu 9,2% în sfertul cu veniturile cele mai mari. Cercetarea măsoară teama de pierdere a muncii, nu concedierile provocate de AI.
Modulul de întrebări despre AI a fost inclus în sondajele consumatorilor în februarie sau martie 2026, în 18 state UE și patru țări candidate. Au fost colectate aproximativ 21.207 răspunsuri în statele UE și 4.226 în cele candidate. Agregatul european este ponderat după populația ocupată; statele UE participante reprezintă circa 69% din populația Uniunii. Rezultatele despre teamă exclud Ungaria, unde întrebarea nu a fost pusă.
Timp liber sau mai multe sarcini?
Ce se întâmplă după ce o activitate este terminată mai repede depinde și de organizarea muncii. Patricia Ardelean, cercetătoare la Mercury Research, explică în reportaj că unii utilizatori din mediul rural spun că AI le face volumul de muncă mult mai ușor de gestionat. Pentru ei, economia de timp se poate transforma în timp liber.
La manageri și la persoanele de 30–49 de ani, cercetătoarea observă că orele economisite nu sunt însoțite de aceeași ușurare a volumului de muncă. „Aceste observații indică faptul că economisirea orelor de muncă pentru această categorie nu se traduce prin timp liber, ci prin creșterea productivității”, spune Ardelean.