Mihai Morar le-a transmis fiicelor sale gemene, Mara și Cezara, un mesaj în care le dorește să-și urmeze propriul drum, deși anticipează cât de greu le va fi părinților să le știe departe. La majoratul fetelor, omul de radio vorbește despre dorința de a le vedea independente și despre teama de momentul în care nu vor mai avea la fel de multă nevoie de ajutorul lui.
Mara și Cezara, fiicele lui Mihai Morar și ale soției sale, Gabriela, au împlinit 18 ani pe 23 octombrie 2026. Cei doi mai au o fiică, Roua, născută în 2019.
„Le spunem «Poți să pleci!», dar, în gând, ne șoptim «Mai stai!»”
Morar și-a intitulat mesajul „Rugăciunea unui părinte când copiii fac 18 ani”. Spune că majoratul primilor săi copii îl face să înțeleagă altfel un pasaj din „Profetul” lui Khalil Gibran, despre dreptul copiilor la propriile gânduri și la propriul viitor.
În fragmentul literar ales de el, părinții sunt asemănați cu un arc, iar copiii cu săgeți vii, trimise să zboare departe. Părinții le pot oferi dragostea lor, fără să le ceară să gândească ori să trăiască asemenea lor.
Morar continuă cu dorințele pe care spune că un părinte le poate avea în același timp:
„Pentru că ne rugăm să ajungă departe, dar am vrea ca departe să fie tot aproape de noi. Pentru că le spunem «Poți să pleci!», dar, în gând, ne șoptim «Mai stai!». Pentru că ne dorim să nu le fie frică de lume, dar nouă ne este frică de casa fără ei.”
Spune că părinții știu exact câți ani împlinesc copiii, dar nu își dau seama cât de repede au trecut. I-au învățat să facă tot mai multe lucruri singuri, fără să se pregătească pentru ziua în care nu le vor mai cere ajutorul. Teama de casa fără copii privește această desprindere viitoare.
Mesajul se încheie cu urarea adresată gemenelor: „Mara și Cezara, să vă fie zborul mai mare decât dorul nostru.”
Ce spunea în 2025 despre viitorul gemenelor
Într-un interviu publicat de revista OK! la 16 martie 2025, Morar explicase concret ce înseamnă pentru el să le lase fetelor libertatea de a alege. Spunea că nu își dorește copii cu gusturile lui, care să se îmbrace ca el sau să asculte aceeași muzică.
Le descria pe Mara și Cezara drept două persoane diferite, cu personalități în formare, pentru care relațiile contau mai mult decât lucrurile. Întrebat despre planurile lor după liceu, nu știa atunci ce aveau să aleagă: „Știu doar că îmi doresc să facă exact ceea ce își vor dori.”
Tot atunci, întrebat dacă este pregătit să le vadă la majorat, răspundea că abia așteaptă. Spunea că nu are o problemă cu perspectiva de a veni cu iubiți acasă și adăuga: „Nu mi-am pregătit pușca”. Își explica atitudinea prin încrederea în felul în care au crescut fetele:
„Am încredere că vor face alegerile bune în viață, chiar dacă nu vor fi alegerile cu care să fiu eu întotdeauna de acord.”