Bugetul pentru 2027 trebuie construit în limita banilor disponibili, avertizează Alexandru Nazare în mesajul publicat luni, 26 octombrie. Ministrul Finanțelor nu exclude taxe și impozite noi, deși spune că nu și le dorește, iar decizia politică revine Guvernului și Parlamentului.
Întrebat dacă poate garanta că taxele nu vor crește anul viitor, în interviul publicat de Digi24 pe 25 octombrie, Nazare a răspuns: „Nu îmi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”. Pentru orice program nou, a explicat el, trebuie prevăzuți bani în buget și identificate sursele din care va fi plătit.
„Decizia politică e în Guvern și Parlament”, a spus ministrul. Ministerul Finanțelor trebuie, potrivit explicației sale, să păstreze echilibrele bugetare și să evite depășirea țintelor la final de an. Nazare nu a anunțat o taxă concretă, o cotă sau o majorare adoptată pentru 2027.
Dobânzi de 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni
În postarea de luni, Nazare a prezentat dimensiunea costului datoriei: în primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor comunicate de ministru.
Pentru întregul an 2026, el a indicat în interviu dobânzi de peste 60 de miliarde de lei. Pentru 2027, estimează că acestea vor depăși probabil 70 de miliarde de lei. Valorile anuale sunt estimările ministrului, distincte de plățile raportate pentru ianuarie–septembrie 2026.
Nazare explică faptul că dobânzile mai mari lasă mai puțini bani pentru investiții și servicii publice. El leagă necesitatea unui buget credibil și de evaluările agențiilor de rating, care apreciază capacitatea statului de a-și plăti obligațiile. În mesajul de luni, avertizează că o eventuală deteriorare a ratingului ar putea scumpi finanțarea statului și a companiilor, cu efecte indirecte asupra cetățenilor.
Tot pentru primele nouă luni, ministrul a raportat un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB. În perioada corespunzătoare din 2025, diferența dintre cheltuieli și venituri fusese de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. Scăderea este de 1,5 puncte procentuale din PIB.
Veniturile au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, conform aceleiași comunicări. Deși încasările au crescut mai repede decât cheltuielile, Nazare susține că rezultatul nu oferă un motiv de relaxare fiscală: reducerea deficitului trebuie continuată.
Ce exclude pentru impozitarea proprietăților
În privința proprietăților, ministrul a reiterat în interviu că sistemul de impozitare la valoarea de piață nu va fi aplicat în 2027. „Nu există în 2027 vreun plan să aplicăm la impozitarea de proprietate valoarea de piață”, a spus Nazare.
Schimbarea discutată privește valoarea luată ca bază pentru calcularea impozitului: valoarea estimată a proprietății pe piață. Suma datorată depinde și de cota de impozitare și de regulile aplicabile. Pentru proprietari, precizarea ministrului privește această metodă de calcul; el nu a promis înghețarea tuturor impozitelor locale la nivelul actual.
Nazare a legat neaplicarea sistemului de discuțiile cu Comisia Europeană și a spus că a fost eliminat jalonul corespunzător din Planul Național de Redresare și Reziliență — etapa de reformă prevăzută în plan. Ministrul a amintit și ajustarea istorică a impozitului pe proprietate cu inflația.
Din ce bani ar urma să fie plătite cheltuielile
În același interviu, Nazare a respins ideea existenței unui „cufăr de galbeni” ascuns la Ministerul Finanțelor, din care să poată fi acoperite cheltuieli suplimentare. A enumerat taxele, impozitele, dividendele de la companiile de stat, fondurile europene și împrumuturile drept surse pentru finanțarea bugetului.
Împrumuturile acoperă nevoia de finanțare, dar adaugă obligații de rambursare și costuri cu dobânzile. În mesajul de luni, ministrul a formulat astfel regula pe care o cere pentru următoarele decizii: „nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”.
Bugetul pentru 2027 trebuie să țină cont, potrivit lui Nazare, de obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările de indexări și contractele de investiții în derulare, respectând traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. El a indicat și presiuni de finanțare în sănătate și solicitări de decontare pentru schemele de compensare a energiei. Fiecare angajament nou ar trebui evaluat inclusiv prin costurile pe care le generează în anii următori.
Finanțarea europeană este o altă condiție importantă. Nazare spune că România a încasat 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6, a căror validare depinde de Comisia Europeană. El avertizează că sumele solicitate nu sunt bani deja încasați.
Bugetul pentru 2026 a fost construit, potrivit ministrului, pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an. Dacă anumite sume nu sunt validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja făcute și obligațiile contractuale asumate. Pentru cheltuielile deja efectuate, neîncasarea granturilor ar însemna lipsa veniturilor europene pe care se baza finanțarea lor.
Nazare spune că a cerut ministerelor clarificări despre stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele certe de finanțare. „Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a transmis ministrul.