Premierul desemnat Luca Niculescu cere o rectificare bugetară pentru a evita riscul unor probleme cu plățile spre sfârșitul lui 2026, însă prima zi de negocieri s-a încheiat cu un dezacord asupra formulei guvernului. Joi, 8 octombrie, PNL s-a declarat deschis să voteze învestirea unui cabinet Niculescu, dar a refuzat participarea la guvernare alături de PSD.
După întâlnirea cu social-democrații, Niculescu a cerut și finalizarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an. În fața solicitării PSD de a schimba direcția economică, a spus că va continua măsurile bune și le va îmbunătăți pe celelalte, condiționând eventualele relaxări de respectarea angajamentelor internaționale ale României.
Rectificarea pentru plățile din 2026, bugetul pentru anul următor
Rectificarea ajustează veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetul anului în curs. Niculescu a prezentat-o drept o urgență pentru ultimele luni din 2026, avertizând că, fără această intervenție, România riscă dificultăți la efectuarea plăților. PSD cere, la rândul său, acoperirea necesarului de finanțare pentru spitale, servicii critice și funcționarea statului.
Pentru bugetul pe 2027, termenul cerut de premierul desemnat este sfârșitul lui 2026. Motivul invocat de el: agențiile de rating, care evaluează capacitatea statului de a-și plăti datoriile, vor reveni la începutul anului următor.
Niculescu a pus aceste priorități alături de o colectare mai bună a veniturilor și de protejarea investițiilor și a locurilor de muncă. A cerut respectarea traiectoriei fiscale, adică a evoluției deficitului bugetar pe care România s-a angajat să o urmeze. Deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile sale, atunci când cheltuielile sunt mai mari.
Premierul desemnat a explicat miza prin felul în care sunt folosiți banii cetățenilor:
„Cifrele, după cum am mai spus-o, nu sunt însă un scop în sine pentru că în spatele cifrelor se află oameni, oameni care vor să știe că banii lor sunt cheltuiți cu sens, că sunt cheltuiți corect, că pot face față prețurilor și facturilor.”
Protejarea puterii de cumpărare și găsirea unor soluții pentru prețurile energiei se află între obiectivele programului în pregătire. La discuțiile din 8 octombrie, Niculescu nu a anunțat o schemă concretă de sprijin sau un tarif nou.
Limita relaxărilor și răspunsul despre pensii
Întrebat dacă va continua programul început de Ilie Bolojan sau va modifica direcția pentru a răspunde cererilor PSD, Niculescu a spus că nu vine să șteargă lucrurile bune făcute înainte. Pentru eventualele măsuri de relaxare, a formulat o condiție:
„Toate măsurile de relaxare, dacă vor exista, trebuie să fie făcute în așa fel încât să nu atingă angajamentele internaționale pe care ni le-am luat, pe care ni le-am asumat și care sunt în beneficiul României.”
La întrebarea despre creșterea salariului minim și indexarea pensiilor la 1 ianuarie, premierul desemnat a confirmat că programul va avea un capitol social. „Ne gândim la o indexare prudentă a pensiilor”, a spus el. Detaliile urmau să fie discutate cu toate partidele, înainte de definitivarea programului; răspunsul său nu stabilea un procent sau o dată de aplicare.
Ce solicită PSD pentru servicii publice, firme și pensii
Sorin Grindeanu a prezentat schimbarea direcției economice drept o condiție pentru sprijinul politic al PSD. Partidul i-a transmis lui Niculescu un prim set de 12 priorități, ca punct de plecare pentru negocieri.
Pe lângă rectificare, social-democrații cer adoptarea bugetului pe 2027 cu respectarea traiectoriei deficitului. Înainte de prezentarea publică a bugetului, solicită prezentarea în Parlament a situației reale a deficitului și a tuturor datoriilor amânate.
Pentru mediul de afaceri, PSD propune un memorandum semnat cu reprezentanții firmelor și cu sindicatele privind necreșterea taxelor în 2027. Mai cere plata facturilor restante ale statului în maximum 90 de zile și rambursarea TVA în 30 de zile pentru firmele cu risc fiscal redus, cu verificări ulterioare. Lista nu precizează de la ce moment ar începe termenul pentru plata restanțelor.
O altă solicitare este reducerea cu 25% a autorizațiilor și avizelor cerute pentru înființarea unei afaceri, alături de declarații precompletate și eliminarea raportărilor redundante către ANAF. Sunt cereri de negociere, nu măsuri adoptate sau acceptate integral de premierul desemnat.
Pentru iarnă, PSD cere asigurarea stocurilor de gaze și energie. În privința veniturilor pensionarilor, solicită indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, conform legii, precum și a pensiei minime.
Votul de învestitură și participarea la guvernare
Grindeanu a respins varianta unui guvern tehnocrat și a cerut implicarea PNL și UDMR într-o majoritate politică asumată. După întâlnirea cu liberalii, Niculescu a spus că propunerea PSD nu fusese primită „cu mare deschidere”, dar a lăsat loc continuării negocierilor: „Niciodată nu iau primul răspuns ca fiind ultimul răspuns.”
Ilie Bolojan a anunțat că PNL nu intenționează să participe la un cabinet alături de PSD. Disponibilitatea pentru un vot de învestitură a legat-o de nevoia unui guvern cu puteri depline care să facă rectificarea, să asigure funcționarea serviciilor statului, să încadreze cheltuielile în ținte și să pregătească bugetul următor.
Din partea UDMR, Árpád-András Antal a declarat după întâlnire: „Suntem dispuși să votăm un guvern chiar dacă nu facem parte din el. Contează ce conține programul de guvernare.” O decizie privind participarea UDMR urma să fie luată după clarificarea pozițiilor celor două partide mari.
La finalul zilei de 8 octombrie, Niculescu s-a declarat optimist și a păstrat pe masă atât formula propusă de PSD, cât și opțiunea tehnocrată. A anunțat noi discuții pentru luni, 12 octombrie.