Premierul desemnat Luca Niculescu se așteaptă, „cu un grad mare de siguranță”, la indexarea pensiilor în 2027 și vrea să reia discuțiile despre Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice. A făcut declarațiile vineri, 9 octombrie 2026, în interviul acordat emisiunii „Jurnalul de Seară” de la Digi24, în timp ce negocia programul și sprijinul pentru viitorul guvern.
„Pensii, pot să spun cu un grad mare de siguranță că nu mă înșel, că va exista o indexare a pensiilor.”
Indexarea înseamnă ajustarea valorii pensiilor. Pentru anul următor, Niculescu nu a anunțat un procent sau o dată de aplicare; la momentul declarației, aceasta era un angajament pentru viitoarea guvernare, nu o măsură adoptată.
De ce vrea să reia discuțiile despre salarizarea publică
Pentru angajații plătiți din fonduri publice, Niculescu a spus că va susține Legea salarizării. Discuțiile anterioare nu au produs rezultatul urmărit, iar el propune reluarea lor cu participarea sindicatelor, patronatelor și partidelor politice.
„Salarii, voi milita pentru Legea salarizării. Au fost discuții care n-au dus la rezultat, erau gata să se întâmple, nu s-a întâmplat, vom relua acele discuții.”
Motivul invocat este nevoia de a întări sentimentul de echitate în rândul românilor. Anunțul privește regulile după care este remunerat personalul din sectorul public și reluarea dialogului asupra lor, fără o majorare salarială cuantificată sau un calendar legislativ prezentat.
Cum propune să reducă deficitul și să îmbunătățească nivelul de trai
Niculescu a pus împreună două obiective: respectarea angajamentelor financiare ale României și îmbunătățirea nivelului de trai. A spus că reducerea deficitului bugetar — diferența cu care cheltuielile statului depășesc veniturile — trebuie să continue, dar că viitorul guvern trebuie să țină seama și de condițiile grele în care trăiesc românii.
În explicațiile despre reducerea deficitului, a legat încrederea investitorilor de costul împrumuturilor statului. A avertizat că reticența piețelor de pe care România se finanțează poate aduce dobânzi mai mari și, în evaluarea sa, un cost al vieții mai ridicat.
Înaintea interviului, discutase cu ministrul Finanțelor, cu guvernatorul Băncii Naționale și cu reprezentanți ai partidelor și sindicatelor. A invocat atât obligațiile bugetare, cât și așteptările oamenilor de la noul executiv.
Întrebat despre reducerea cheltuielilor, a indicat mai multe pârghii: economii în buget, o colectare mai bună a TVA și continuarea digitalizării ANAF. Propune astfel ca o parte a efortului să vină din încasarea mai eficientă a taxelor datorate, pentru a evita tăieri ample de cheltuieli.
O altă direcție este folosirea într-o măsură mai mare a fondurilor europene de coeziune, destinate reducerii diferențelor de dezvoltare. Niculescu consideră că România poate crește absorbția acestora, adică utilizarea banilor disponibili pentru proiecte.
Totodată, se așteaptă ca eventuala aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, să favorizeze atragerea investițiilor. Organizația reunește state care cooperează pentru îmbunătățirea politicilor economice și sociale; investițiile suplimentare sunt o perspectivă invocată de candidat, condiționată de aderare.
Pentru mediul de afaceri, Niculescu promite predictibilitate. Programul pe care îl pregătește ar urma să includă măsuri de relansare economică, însă a spus că nu le poate detalia cât timp negocierile cu partidele sunt în curs.
Un program până la următoarele alegeri, cu sprijin și după învestire
La interviul din 9 octombrie, Niculescu spunea că lucrează în paralel la program și la componența cabinetului. Discutase cu partidele despre direcția guvernării și forma executivului, fără să negocieze nume de miniștri. Lua în calcul un guvern politic, unul tehnocrat, bazat pe specialiști, sau o formulă hibridă.
Avea în minte persoane pentru unele portofolii, dar a explicat că alegerea depinde de configurația cabinetului: într-un guvern politic, partidele ar propune nume. Pentru program, folosește propuneri primite de la partide, elemente din programele anterioare și recomandări OCDE.
Vrea să păstreze și ceea ce consideră bun din perioada Cabinetului Bolojan. A invocat „faptul că deficitul României a scăzut, chiar dacă acesta a însemnat un cost dureros pentru oameni”.
Programul este gândit pentru perioada până la următoarele alegeri. „Nu cred că România are nevoie de guverne care de la început să aibă o speranță scurtă”, a spus Niculescu.
Prioritatea imediată este, în formularea sa, „urgența urgențelor de a avea un guvern”. Cere însă o majoritate care să susțină executivul și după învestire, pentru aplicarea programului: „Nu doar să treacă prin Parlament și apoi să fie așa, gata să înfrunte toate furtunile. Oricum vom înfrunta multe”.