Deficitul bugetar a scăzut la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,81% din produsul intern brut, potrivit datelor anunțate luni, 26 octombrie, de Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă din 2025, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului fusese de 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB. Noile cifre vin la o zi după ce Traian Băsescu a cerut reducerea cheltuielilor în locul unor noi majorări de taxe.
Fostul președinte a propus reduceri masive ale cheltuielilor materiale și de personal, desființarea sporurilor și legi separate pentru salarii și sporuri. În intervenția la Digi24 de duminică, 25 octombrie 2026, Băsescu a criticat politica fiscală a fostului premier Ilie Bolojan și a cerut prezentarea rapidă a situației finanțelor publice în Parlament.
Ce ar schimba Băsescu la salarii și sporuri
Propunerile vizează atât banii pentru funcționarea instituțiilor, cât și cheltuielile cu personalul. În privința remunerării, Băsescu cere separarea legislației pentru salarii de cea pentru sporuri, adică sumele acordate în plus față de salariul de bază.
„Cheltuieli materiale reduse masiv, cheltuieli de personal reduse masiv, desființate sporurile, plătite salariile, făcută legea salarizării și legea sporurilor separat de legea salarizării”, a spus Băsescu.
Fostul președinte propune ca legea distinctă a sporurilor să stabilească unde se acordă asemenea plăți atât în administrație și în sectorul public, cât și în sectorul privat. Așadar, cere și reguli pentru acordarea lor în întreaga economie, alături de desființarea sporurilor existente. Nu a indicat valoarea economiilor bugetare pe care le-ar aduce reducerile propuse.
În evaluarea sa, majorările de taxe din 2025 au frânat economia fără să aducă venituri semnificativ mai mari. Băsescu pune pe seama creșterii fiscalității și inflația și reducerea investițiilor străine. Acesta este argumentul cu care se opune unor noi majorări, inclusiv celor luate în calcul de reprezentanți ai guvernării.
De ce cere situația financiară imediat și ce explică Nazare
Băsescu a criticat neclaritatea din discuția publică privind datoria, deficitul și obligațiile de plată ale statului. El susține că Ministerul Finanțelor trebuie să cunoască situația actualizată și contestă așteptarea termenului de două săptămâni acordat de Sorin Grindeanu pentru prezentarea acesteia.
Fostul președinte a spus că el ar fi cerut ministrului să vină în Parlament chiar a doua zi: „Eu nu i-aș fi dat nicio zi, i-aș fi spus, mâine vii cu situația financiară în Parlament”.
Tot duminică, Alexandru Nazare a explicat, într-un interviu separat pentru Digi24, că Ministerul Finanțelor cere informații de la toate ministerele pentru a avea o imagine completă. Întrebat despre auditul anunțat de Grindeanu, ministrul a spus: „Nu este absolut nicio problemă, e chiar o bucurie, pentru că avem ocazia să prezentăm situația finanțelor publice la zi”.
Nazare a invocat termenul de două săptămâni primit pentru această prezentare. El a spus că, după prezentarea situației, vor fi trase concluzii care s-ar putea transforma în soluții pentru corectarea dezechilibrelor.
Încasări mai mari, inclusiv din fonduri europene
Execuția bugetară publicată luni arată venituri totale de 522,69 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2026, cu 11,9% peste aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile au ajuns la 601 miliarde de lei, în creștere cu 5,5%. Comparațiile sunt nominale, fără ajustare cu inflația.
Încasările nete din TVA au crescut cu 24,8%, până la 118,27 miliarde de lei. La creșterea veniturilor au contribuit și sumele rambursate de Uniunea Europeană, împreună cu donațiile: 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% mai mult decât în perioada comparabilă. Totalul încasărilor cuprinde astfel mai multe surse de venit; evoluția lui nu măsoară separat efectul majorărilor de taxe asupra economiei.
Personalul costă mai puțin, bunurile și serviciile mai mult
La capitolele vizate de propunerile lui Băsescu, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, la 122,25 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor explică reducerea prin limitarea unor sporuri pentru anumite categorii de bugetari și prin măsurile de restrângere a cheltuielilor salariale adoptate în 2025–2026.
În schimb, plățile pentru bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, la 77,70 miliarde de lei, în principal pe fondul cheltuielilor mai mari din sănătate. Dobânzile pentru datoria publică au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste primele nouă luni din 2025.
Investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, față de 82,61 miliarde de lei în perioada comparabilă. Potrivit ministerului, 65,6% din plățile pentru investiții au fost pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv din granturile și împrumuturile Planului Național de Redresare și Reziliență.
Odată cu publicarea execuției, Nazare a avertizat că ultimul trimestru este decisiv pentru respectarea țintei anuale de deficit de 6,2% din PIB. Pentru rectificarea bugetară și construcția bugetului pe 2027, ministrul a anunțat principiul „nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”.