România a înregistrat un deficit cash de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, în primele nouă luni din 2026, a anunțat luni, 26 octombrie, Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă din 2025, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului fusese de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB.
Scăderea este de 24,17 miliarde de lei și de 1,5 puncte procentuale din PIB. Comparația privește întregul interval ianuarie–septembrie. Separat, deficitul ESA de 9,2% publicat de Eurostat măsoară trimestrul al doilea din 2026, după alte reguli contabile și cu raportare la PIB-ul trimestrial.
Ce arată deficitul ESA de 9,2%
Cifra de 9,2% invocată de PSD în disputa politică apare în datele trimestriale Eurostat publicate la 21 octombrie. Pentru România, deficitul ESA ajustat sezonier a crescut de la 5,5% din PIB-ul trimestrial în ianuarie–martie la 9,2% în aprilie–iunie 2026. În trimestrul al doilea din 2025 fusese de 7,7%.
Creșterea dintre primele două trimestre din acest an este de 3,7 puncte procentuale. România a avut cel mai ridicat deficit din UE în trimestrul al doilea, pe această serie. Datele pentru primele două trimestre din 2026 sunt provizorii.
9,2% reprezintă raportul pentru un singur trimestru, cu ajustare sezonieră, nu deficitul cumulat la șase luni sau rezultatul întregului an. Ajustarea sezonieră ține cont de tiparele recurente ale încasărilor și cheltuielilor, pentru a permite comparații între trimestre. Procentele trimestriale nu se adună și nu se mediază pur și simplu pentru a obține deficitul anual, deoarece bazele de raportare diferă.
Mai există o diferență esențială, explicată de Ministerul Finanțelor: cash urmărește încasările și plățile efective, în timp ce metodologia europeană ESA 2010 înregistrează veniturile și cheltuielile în perioada căreia îi aparțin economic. De exemplu, o factură înregistrată și încă neachitată poate fi inclusă în calculul ESA înainte ca banii să fie transferați.
Calculul european presupune ajustări pentru sumele de încasat, obligațiile de plată, dobânzi, operațiuni financiare, fonduri europene și activitatea entităților din sectorul administrației publice. Potrivit ministerului, unele încasări europene care îmbunătățesc execuția cash pot avea un efect neutru în ESA. Astfel, scăderea deficitului cash nu se transmite automat, în aceeași măsură, în indicatorul european.
Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile
Execuția bugetară comunicată luni arată venituri de 522,69 miliarde de lei pentru ianuarie–septembrie 2026, cu 11,9% peste aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile au ajuns la aproximativ 601 miliarde de lei, în creștere cu 5,5%. Deficitul s-a redus, deși statul a cheltuit în continuare mai mult decât a încasat. Valorile și creșterile sunt nominale, fără ajustare cu inflația.
O contribuție importantă au avut încasările nete din TVA: 118,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât în primele nouă luni din 2025. Ministerul leagă evoluția inclusiv de modificarea cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8%.
Pe partea de cheltuieli, plățile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, la 122,25 miliarde. În schimb, dobânzile pentru datoria publică au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste nivelul din perioada comparabilă a anului trecut. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, până la 77,70 miliarde de lei, în principal prin plăți mai mari în sănătate.
De ce spune Nazare că investițiile au fost concentrate înainte de toamnă
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat într-un interviu pentru Digi24 publicat la 25 octombrie că investițiile au fost concentrate în trimestrele al doilea și al treilea, în loc să fie lăsate predominant spre sfârșitul anului. El a invocat termenul din 31 august 2026 al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și obligațiile de plată către firmele românești care derulau proiectele.
„Care era alternativa? Să nu plătim la timp PNRR-ul? Să nu onorăm obligații către firme românești care derulau proiecte în PNRR?”
Nazare a spus că prioritatea acordată PNRR a redus resursele bugetare disponibile pentru proiectele finanțate de stat. În explicațiile din 23 octombrie despre presiunea asupra deficitului, Ministerul Finanțelor indicase plăți pentru investiții de 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde în primul trimestru. Instituția precizase că termenul PNRR privea îndeplinirea jaloanelor și țintelor proiectelor.
La nouă luni, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, față de 82,61 miliarde în perioada similară din 2025. Potrivit execuției comunicate luni, 65,6% din plățile pentru investiții au vizat proiecte finanțate prin fondurile europene 2021–2027 și prin componentele de granturi — finanțări nerambursabile — și împrumuturi ale PNRR.
Ministrul a respins și ideea unor resurse ascunse la Finanțe, spunând că nu există un „cufăr de galbeni, secret”. El a enumerat taxele, impozitele, dividendele companiilor de stat, fondurile europene și împrumuturile. Împrumuturile finanțează deficitul; ele nu sunt venituri fiscale care să elimine diferența dintre încasări și cheltuieli.
Rezultatul anual pentru 2026 va fi raportat în 2027
Pentru întregul an 2025, notificarea anuală Eurostat din octombrie indică un deficit ESA de 7,8% din PIB, față de 9,2% în 2024. Reducerea anuală a fost de 1,4 puncte procentuale, însă România a rămas cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Rezultatul ESA pentru întregul an 2026 urmează să fie notificat Eurostat în aprilie 2027, potrivit Ministerului Finanțelor. Datele anuale pot fi revizuite la notificările ulterioare.
Pentru 2026, Guvernul are două obiective distincte: un deficit cash de 6,2% din PIB și un deficit ESA de 6%. Sunt ținte pentru finalul anului. În comunicarea de luni, Nazare a avertizat că ultimul trimestru este decisiv și a cerut ca rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 să respecte principiul „nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”.