Ministerul Finanțelor a avertizat vineri, 16 octombrie, că încasarea celor 6,43 miliarde de euro rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este decisivă pentru acoperirea cheltuielilor deja făcute și respectarea țintei de deficit din 2026, de 6,2% din PIB. Statul a finanțat inițial investițiile și reformele, iar cheltuielile pentru care granturile nu sunt validate de Comisia Europeană rămân în sarcina bugetului național.
Suma așteptată cuprinde atât granturi, adică bani nerambursabili, cât și împrumuturi. Diferența contează: granturile aduc venituri care acoperă cheltuielile, în timp ce împrumuturile finanțează deficitul — diferența dintre cheltuielile și veniturile bugetare.
De ce granturile și împrumuturile au efecte diferite
În nota prezentată în ședința Guvernului din 16 octombrie, Finanțele au explicat că bugetul pe 2026 a fost construit presupunând atragerea integrală a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu investițiile și reformele planificate. Încasările așteptate trebuie să acopere inclusiv plăți pe care statul le-a făcut deja.
Pentru proiectele finanțate prin granturi, bugetul de stat avansează cheltuielile. Sumele primite ulterior de la Comisia Europeană, pe baza cererilor de plată validate, reîntregesc resursele bugetare. Dacă finanțarea aferentă unor condiții neîndeplinite nu este validată, cheltuiala rămâne făcută, dar banii europeni care trebuiau să o acopere nu mai vin.
„Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului”, a transmis Ministerul Finanțelor.
Împrumuturile PNRR trebuie rambursate și sunt o sursă de finanțare a deficitului, nu venituri bugetare. Ministerul le prezintă ca fiind mai avantajoase decât împrumuturile de pe piață. Cheltuielile finanțate prin această componentă se reflectă integral în deficit, indiferent când sunt încasate tranșele europene. Până la 30 septembrie 2026, plățile din componenta de împrumut ajunseseră la 15,74 miliarde de lei.
Ce bani sunt așteptați în noiembrie și decembrie
Cererea de plată nr. 5 însumează 2,084 miliarde de euro, dintre care 1,651 miliarde sunt granturi, potrivit cifrelor prezentate pe 16 octombrie, la Palatul Victoria, de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El a spus că peste 1,4 miliarde de euro din granturi „sunt pe verde” în evaluările Comisiei Europene.
Pentru diferență continuau schimburile de informații, analizele, verificările prin eșantionare și transmiterea documentelor justificative. Pîslaru estima încasarea banilor din cererea 5 în noiembrie, după finalizarea procedurilor. La momentul declarației, sumele evaluate favorabil nu fuseseră încă încasate.
Cererea nr. 6, ultima din PNRR, a fost depusă la 30 septembrie 2026. Valoarea sa este de 4,347 miliarde de euro, inclusiv 2,582 miliarde în granturi. Împreună, componentele nerambursabile ale celor două cereri însumează 4,233 miliarde de euro, înaintea eventualelor reduceri rezultate din evaluare.
Pentru cererea finală, Pîslaru a indicat un risc de neîncasare a aproximativ 900 de milioane de euro din granturi, mai ales din cauza reformelor salarizării în sectorul public și decarbonizării, adică reducerii emisiilor de carbon. România raportase îndeplinirea doar parțială a acestor jaloane — condițiile asumate pentru obținerea banilor. Valoarea reprezintă estimarea ministrului asupra sumelor expuse riscului, înaintea deciziei finale.
Calendarul prezentat de Pîslaru prevedea încheierea evaluării cererii 6 în jurul datei de 6 noiembrie și o decizie în jurul datei de 20 noiembrie, astfel încât plata să poată avea loc în decembrie. Pe lângă problemele de îndeplinire a reformelor, ministrul a semnalat riscul ca instituțiile românești să nu furnizeze suficient de repede documentele solicitate de Comisie.
Potrivit situației prezentate de Finanțe pe 16 octombrie, România încasase în total 13,27 miliarde de euro din PNRR: 8,95 miliarde în granturi și 4,32 miliarde în împrumuturi. Totalul include 301,2 milioane de euro primite la 9 octombrie pentru ținte și jaloane anterior suspendate din cererea de plată nr. 3.
Ce obligații continuă în 2027
Ultima cerere de plată nu închide și toate obligațiile financiare ale proiectelor. Pentru investițiile nefinalizate în cadrul contractelor de finanțare, plățile care nu pot fi efectuate în 2026 vor fi programate în anii următori, spune Ministerul Finanțelor, în limita spațiului fiscal disponibil. Continuarea finanțării depinde, astfel, de resursele pe care bugetul le poate aloca respectând constrângerile sale.
Ministerul a cerut instituțiilor responsabile să actualizeze situația sumelor care vor fi efectiv încasate, a cheltuielilor deja făcute, a obligațiilor rămase de plată și a investițiilor care necesită finanțare în continuare. Pentru rectificare și bugetul pe 2027, alocările proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranșele încă așteptate și cu plățile realizabile până la 31 decembrie 2026.
Aceste obligații se adaugă salariilor, prestațiilor sociale, dobânzilor, efectelor legilor deja adoptate și angajamentelor pentru investițiile publice în curs. Datele Finanțelor pentru primele nouă luni din 2026 arată un deficit de 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, față de 5,35% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
În același interval, investițiile publice au însumat 107,77 miliarde de lei, comparativ cu 82,62 miliarde în primele nouă luni din 2025. Dobânzile au consumat 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât în perioada comparabilă a anului trecut.
În mesajul publicat pe Facebook pe 16 octombrie, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut construirea bugetului pentru 2027 pe venituri realiste și cheltuieli pe care statul le poate susține. „O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare”, a spus el.