Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut respectarea țintelor de deficit pentru 2026 și construirea unui buget credibil pentru 2027, după ce S&P a păstrat România în categoria recomandată investițiilor. „Este un rezultat important, dar nu este suficient”, a spus ministrul în comunicatul transmis vineri seară, 2 octombrie. În aprecierea sa, de aceste două obiective vor depinde în mare măsură evaluările agențiilor din primul trimestru al anului 2027.
S&P Global Ratings a confirmat, la 2 octombrie 2026, ratingurile suverane ale României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Calificativul pe termen lung rămâne pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Menținerea lui se bazează inclusiv pe așteptarea agenției că România va forma un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028.
Argumentul S&P este că reducerea deficitului și atragerea fondurilor europene au continuat în 2026, în pofida blocajului politic. Bugetele următorilor doi ani sunt însă mai incerte, iar necesarul ridicat de finanțare face România vulnerabilă la pierderea încrederii investitorilor.
Ce înseamnă ultima treaptă recomandată investițiilor
Ratingul suveran exprimă opinia agenției despre capacitatea și disponibilitatea unui stat de a-și achita integral și la timp datoriile. Pe scala S&P, categoria recomandată investițiilor începe de la BBB-, iar cea speculativă cuprinde calificativele BB+ și inferioare.
O coborâre cu o singură treaptă a ratingului pe termen lung al României ar trece acest prag, către categoria numită în limbajul piețelor „junk”. Decizia din 2 octombrie confirmă atât calificativul pe termen lung, BBB-, cât și pe cel pe termen scurt, A-3, pentru datoria în valută și în monedă locală.
Distincția contează pentru accesul la finanțare: unele fonduri și instituții au reguli care limitează investițiile în funcție de rating. Calificativul este unul dintre reperele folosite de investitori, alături de condițiile pieței. Perspectiva negativă indică în continuare riscul unei retrogradări.
Deficitul scade, dar dobânzile consumă mai mult din buget
S&P estimează pentru 2026 un deficit al administrației publice de 6,25% din PIB, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru 2027, prognoza este de 5,8% din PIB, iar pentru 2028, de 5%.
În evaluarea agenției, ajustarea din 2025–2026 a fost susținută de majorări de TVA și accize, înghețarea salariilor și pensiilor și alte măsuri fiscale și de control al cheltuielilor. Aceste măsuri au limitat cheltuielile într-o perioadă în care economia încetinește.
Salariile din sectorul public au reprezentat aproape un sfert din cheltuielile guvernamentale în 2025, potrivit S&P. Pentru 2027, agenția se așteaptă ca efortul de reducere a deficitului să se concentreze asupra cheltuielilor, inclusiv prin creșteri controlate ale salariilor publice și pensiilor, după înghețarea de doi ani.
S&P apreciază că există puțin spațiu pentru majorări care să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal în 2027–2028. Reperul este valoarea economiei la prețurile curente, care include și efectul scumpirilor, nu doar creșterea activității economice în termeni reali.
Chiar cu un deficit mai mic, statul continuă să cheltuiască peste veniturile sale și are nevoie de finanțare. S&P prognozează că factura dobânzilor va urca de la puțin peste 2% din PIB în 2024 la aproximativ 3,2% în 2026 și 3,5% în 2028. Până la sfârșitul lui 2028, dobânzile ar urma să consume aproape 10% din veniturile guvernamentale, restrângând spațiul disponibil pentru celelalte cheltuieli.
Fondurile europene susțin o economie care ar urma să scadă
Ajustarea fiscală are loc într-un an dificil pentru consum. S&P estimează o contracție a PIB-ului real de 0,5% în 2026, pe fondul măsurilor bugetare și al inflației ridicate, care afectează consumul privat. Pentru 2027, agenția anticipează o revenire la o creștere de 2,25%, susținută inclusiv de redresarea consumului.
Investițiile publice reprezintă, în analiza S&P, principalul sprijin pentru activitatea economică din 2026. Agenția indică un buget de investiții publice de 8,5% din PIB și estimează intrări de fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB. Banii europeni susțin investițiile și acoperă o parte din necesarul de finanțare externă al țării.
Pentru 2027, S&P se așteaptă ca investițiile publice să scadă cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, odată cu reducerea intrărilor de fonduri europene. Revenirea investițiilor private ar compensa doar parțial această scădere, potrivit prognozei agenției.
Presiunea prețurilor rămâne un alt obstacol. S&P estimează pentru 2026 o inflație medie armonizată de 8,3%, măsurată prin indicatorul folosit pentru comparațiile europene. În aceste condiții, agenția consideră improbabilă pe termen scurt o relaxare a politicii monetare a BNR, prin care banca centrală influențează dobânzile și condițiile de creditare. S&P anticipează revenirea inflației în intervalul țintei băncii centrale în 2028.
Ce ar putea duce la retrogradare sau la o perspectivă stabilă
S&P ar putea reduce ratingurile dacă prelungirea procesului de formare a guvernului ar împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028. Agenția avertizează că lipsa unei direcții fiscale credibile ar putea deteriora încrederea investitorilor, crește costurile de finanțare și amplifica presiunile asupra plăților externe.
România are și un dezechilibru extern important: S&P prognozează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026. Contul curent cuprinde schimburile de bunuri și servicii, precum și veniturile și transferurile curente cu exteriorul. Agenția semnalează creșterea plăților de dobânzi pentru datoria externă și reducerea investițiilor străine directe, ceea ce face continuitatea fondurilor europene deosebit de importantă pentru finanțarea acestui deficit.
S&P ar putea lua în considerare o retrogradare și în cazul intensificării presiunilor externe. Exemplul indicat este cel al perturbărilor energetice care ar afecta anticipațiile privind inflația pe termen mediu și, simultan, ar slăbi semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale ale României.
În sens invers, perspectiva ar putea deveni stabilă dacă deficitele bugetar și extern se reduc suficient pentru a opri deteriorarea poziției financiare a statului și a celei externe. În evaluarea S&P, această evoluție ar fi susținută de un plan credibil de politici pe termen mediu și de revenirea creșterii economice.
În mesajul publicat vineri pe Facebook, Nazare a cerut un consens politic pentru reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice și păstrarea capacității statului de a finanța investițiile. Ministrul a indicat aceste obiective drept direcția în care trebuie continuat efortul bugetar.