România întărește cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru finalizarea conceptului unui hub de securitate maritimă, a declarat vineri, 16 octombrie 2026, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, într-o conferință de presă. În paralel cu pregătirea acestui centru, ministra spune că Rusia blochează demersul pentru un armistițiu la Marea Neagră.
Țoiu a legat măsurile de protecție de presiunea asupra economiei ucrainene. Potrivit evaluării prezentate de ea, intensificarea atacurilor rusești urmărește, înaintea iernii, să afecteze una dintre principalele rute de export rămase disponibile Ucrainei. Siguranța transporturilor contează și pentru țările importatoare, implicate în dialogul pentru un armistițiu, a subliniat ministra.
Ce ar urma să facă centrul de securitate maritimă
Ministra a descris două funcții ale viitorului hub: o mai bună cunoaștere a situației maritime și creșterea capacității de reacție la interferențe hibride. Cooperarea cu Bulgaria și Turcia vizează finalizarea conceptului, adică pregătirea modului în care ar funcționa centrul.
Un reper pentru funcțiile discutate este propunerea europeană pentru un hub de securitate maritimă, prezentată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la 28 mai 2025. Atunci, Kallas îl descria ca pe un sistem de avertizare timpurie în Marea Neagră, care să îmbunătățească informațiile despre situația din regiune și să ajute la protejarea infrastructurii critice, inclusiv a instalațiilor din larg și a cablurilor submarine.
În propunerile europene prezentate atunci, protejarea infrastructurii era însoțită de eforturi de deminare — îndepărtarea minelor care amenință navigația. Cooperarea împotriva amenințărilor hibride viza atacurile cibernetice, dezinformarea și alte acțiuni ostile.
Un alt pas anunțat de Țoiu este o întâlnire a experților NATO pentru protecția infrastructurii critice, programată, potrivit ministrei, în săptămâna următoare declarației din 16 octombrie. România dorește să găzduiască reuniunea din 2027: „ne dorim ca anul viitor să fim cei care o găzduim în România”.
Armistițiul, un pas spre negocierile pentru pace
Pe plan diplomatic, Țoiu a spus că Federația Rusă este țara care mai trebuie să se alăture armistițiului și că acolo se află blocajul. Ea a subliniat că și Rusia are rute de export prin Marea Neagră.
România a discutat despre acest demers cu Ucraina, Statele Unite, Franța și partenerii europeni, a precizat ministra. În poziția prezentată de ea, o încetare a focului în Marea Neagră ar ajuta negocierile pentru pace privind întregul război: „Vedem asta ca o măsură parțială de construire a unei încrederi necesare și pentru negocieri de pace care să privească întreg războiul”.
Țoiu a respins astfel ideea că solicitarea unui armistițiu maritim ar slăbi negocierile de pace. Ea a adăugat însă că, până la momentul declarației, România nu avea un element care să genereze încredere în poziția Rusiei față de acest armistițiu.
De ce rutele maritime contează pentru exporturile Ucrainei
Țoiu a invocat un „precedent parțial” pentru menținerea exporturilor ucrainene: rutele solidarității create la începutul războiului. Acestea au permis transportul cerealelor și al altor mărfuri pe trasee alternative, în condițiile blocării porturilor ucrainene.
Potrivit Comisiei Europene, rutele solidarității au fost lansate în mai 2022 de UE, împreună cu Ucraina și Republica Moldova. Ele folosesc calea ferată, șoselele și căile navigabile interioare pentru exporturi și importuri. Funcționarea lor presupune inclusiv reducerea blocajelor de transport, simplificarea procedurilor la frontieră și investiții în infrastructură și echipamente logistice.
Transportul prin porturile de la Marea Neagră a urmat o evoluție separată. Inițiativa cerealieră negociată sub egida ONU a ajutat la reluarea transporturilor maritime în august 2022. Rusia și-a încheiat participarea la mijlocul lunii iulie 2023, iar inițiativa a fost întreruptă. În august 2023, Ucraina a lansat un nou coridor pentru navele comerciale care circulă spre și dinspre porturile sale.
Amploarea transportului maritim apare în datele Comisiei pentru martie 2026: aproximativ 80% din exporturile ucrainene de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe au trecut prin Marea Neagră, față de circa 20% prin rutele solidarității. În acea lună, aproximativ 3,9 milioane de tone din aceste produse au fost exportate prin coridorul maritim ucrainean.