Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au exprimat luni, 12 octombrie 2026, sprijin pentru un armistițiu privind atacurile asupra infrastructurii energetice dintre Ucraina și Rusia, cu condiția ca Moscova să îl respecte, a anunțat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, după reuniunea de la Luxemburg.
Înaintea aceleiași reuniuni, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, prezentase o prioritate a României: încetarea focului în Marea Neagră, pentru siguranța echipajelor și a transporturilor de alimente. România susține și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice și a civililor din Ucraina.
Sprijinul politic anunțat de Kallas privește infrastructura energetică. Ea a subliniat că un armistițiu nu poate funcționa dacă este respectat de o singură parte și că presiunea asupra Moscovei trebuie menținută.
Protejarea navelor, după atacuri soldate cu victime
Oana Țoiu a invocat atacuri directe asupra unor nave din Marea Neagră: „Din păcate, două persoane au fost ucise și transmitem condoleanțe familiilor”.
Salvatorii români au ajutat răniții de pe nave, care au fost transportați la spital în România și se aflau într-o stare bună la momentul declarației, potrivit ministrului. Țoiu a mulțumit echipelor participante la operațiunile de salvare și a menționat că atacuri similare au avut loc și în spațiul maritim al Bulgariei.
România participă, alături de Bulgaria și Turcia, la deminare — îndepărtarea minelor care amenință navigația — și la protejarea infrastructurii critice din Marea Neagră, a amintit Țoiu. Securitatea regiunii este abordată atât la nivelul NATO, cât și în dialogul cu Comisia Europeană.
Ministrul a cerut ca regiunile estice să fie o prioritate în negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, care stabilește bugetul UE pe mai mulți ani. În poziția prezentată de România, sprijinul european ar trebui să asigure și mecanisme pentru o mai mare securitate în regiune.
De ce siguranța transporturilor contează pentru accesul la hrană
Țoiu a legat cererea de încetare a focului de rolul infrastructurii românești în transportul alimentelor ucrainene. Potrivit estimării sale, aproximativ 55% din grâul Ucrainei circulă prin infrastructura susținută de România. Ea a spus că există discuții pentru creșterea capacității de tranzit.
Importanța rutelor depășește însă transporturile ucrainene. Ministrul a estimat că o treime din comerțul cu grâu provine din regiunea Mării Negre și că țările din regiune asigură aproape un sfert din transportul global al semințelor oleaginoase, folosite la producerea uleiurilor. Pentru procentele invocate, Țoiu nu a indicat o perioadă statistică de referință.
Potrivit ei, insecuritatea din Marea Neagră este una dintre cauzele presiunii asupra prețurilor agricole. În țările în curs de dezvoltare, scumpirile apasă asupra economiilor și deficitelor și afectează posibilitatea oamenilor de a avea acces la alimente, pe fondul mai multor crize care se suprapun.
Restabilirea unor coridoare sigure pentru transport ar avea efecte pozitive în Orientul Mijlociu, Africa și Asia, a susținut ministrul, în special pentru țările care resimt presiunea prețurilor la hrană. Țoiu a cerut ca Rusia să nu poată folosi aprovizionarea alimentară ca instrument de presiune: „nu trebuie să permitem Rusiei să folosească pâinea ca pe o armă”.