Pensiile militare ar trebui tratate distinct de cele civile, a susținut Florin Manole pe 20 octombrie 2026, după audierile parlamentare. Propus atunci pentru conducerea Ministerului Muncii, el nu a avansat un procent de indexare: calculele urmau să fie făcute după rectificarea bugetară, iar decizia, împreună cu ministrul Finanțelor și premierul.
Manole a invocat perioada mai îndelungată în care, potrivit explicației sale, pensiile militare au rămas blocate și o datorie morală mai veche a statului față de această categorie.
„Nu aș vrea să egalez situația de la sistemul de pensii militare cu situația de la sistemul de pensii publice”, a declarat el.
În sprijinul acestei poziții, Manole a vorbit despre pensionarii militari cu venituri mici. Potrivit lui, zeci de mii au pensii sub 3.000 sau 4.000 de lei, valori pe care le consideră departe de ceea ce ar putea fi perceput drept un exces.
Ce reprezintă estimarea de 9,6 miliarde de lei
O simulare informală existentă la Ministerul Muncii indica o cheltuială prognozată de maximum 9,6 miliarde de lei pentru indexarea pensiilor civile și militare împreună. Suma era o estimare de lucru pentru ambele sisteme, nu o alocare aprobată.
Rectificarea bugetară, adică ajustarea veniturilor și cheltuielilor prevăzute în buget, trebuia să preceadă calculele anunțate de Manole. El a indicat și necesitatea folosirii indicatorilor privind inflația, pentru stabilirea necesarului financiar rezultat din aplicarea legii.
Decizia urma să fie luată împreună cu Ministerul Finanțelor și premierul, ținând cont de obligațiile legale, resursele bugetare și angajamentele privind deficitul. Manole a cerut o colectare mai bună a veniturilor statului, pentru a permite indexarea la un nivel cât mai bun. Totodată, a susținut că respectarea constrângerilor bugetare trebuie să protejeze persoanele cu venituri mici.
Regula indexării și suspendările din 2025 și 2026
Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat prevede, la articolul 59, indexarea din oficiu, de la 1 ianuarie, a pensiilor aflate în plată la 31 decembrie a anului precedent. Se folosește ultima rată medie anuală definitivă a inflației cunoscută la acea dată și comunicată de Institutul Național de Statistică. Dacă rata este negativă, indexarea nu se face.
Aplicarea acestei reguli a fost însă suspendată prin derogări anuale: OUG nr. 156/2024 a prevăzut neindexarea cu inflația în 2025, iar Legea nr. 141/2025 a stabilit același lucru pentru 2026.
Pentru pensionarii cu venituri mici, Manole a făcut și distincția dintre indexare și ajutoarele acordate o singură dată. Indexarea modifică valoarea pensiei lunare, în timp ce un ajutor punctual este o plată separată. În opinia sa, sumele acordate prin pachetul de solidaritate nu au compensat pierderea puterii de cumpărare în aceeași măsură ca indexarea.
El a susținut că indexarea nu ar trebui însoțită și de un asemenea ajutor general, dar că sprijinul țintit rămâne necesar pentru categoriile aflate sub anumite praguri de venit.
Vârsta de pensionare: ce prevede deja legea
În aceeași intervenție, Manole a declarat că nu există și nu va exista un nou proiect de creștere a vârstei de pensionare în sistemul militar. El a invocat legislația adoptată în 2023, care prevede deja o majorare etapizată a vârstei standard.
Calendarul existent duce vârsta standard de pensionare la 65 de ani în 2035. Potrivit anexei nr. 2 la Legea nr. 223/2015, introdusă prin Legea nr. 282/2023, pragul este de 60 de ani în 2030, apoi crește cu câte un an anual până în 2035.
Pentru militarii în activitate, articolul 16 cere cumulativ atingerea vârstei standard și o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, dintre care minimum 15 ani în serviciu, pentru acordarea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
Legea permite și reduceri ale vârstei standard pentru activitatea desfășurată în condițiile de muncă prevăzute de articolul 21, cu respectarea cerințelor de vechime. Reducerea poate ajunge la cel mult 13 ani, iar vârsta rezultată nu poate coborî sub 45 de ani.