Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că dosarul privind angajații din sistemul vamal încadrați în grad de handicap fusese trimis la Parchet încă din februarie 2026. Contactat de Libertatea după declarațiile lui Ilie Bolojan, ministrul a precizat că anunțase public sesizarea la acel moment.
Bolojan a povestit vineri, 23 octombrie, la summitul Rethink România din Sinaia, un episod din perioada în care conducea Guvernul: ceruse verificări la un punct vamal, apoi îl întrebase pe Manole dacă făcuse o plângere penală împotriva medicului care eliberase certificatele.
Discuția pornise de la încasările Vămii
Fostul premier a spus că îi reproșa șefului Vămii nivelul încasărilor. Discutau despre accize și despre colectarea veniturilor, când acesta a invocat situația personalului de la un punct vamal din sud-vestul țării: nouă dintre cei 11 vameși aveau certificate de handicap, potrivit răspunsului rememorat de Bolojan.
Bolojan a plasat punctul vamal aproximativ, spunând „cred că în Mehedinți”. Tot el a relatat că l-a sunat pe Florin Manole și i-a cerut să trimită un control al Ministerului Muncii.
După verificări, spune Bolojan, ministrul i-a comunicat că „s-au însănătoșit 4-5 în timpul controlului”. Fostul premier a redat apoi întrebarea pe care i-o adresase:
„Domne, o plângere penală la medicul care le-a dat certificatele alea i-ai făcut măcar?”
În opinia lui Bolojan, o sesizare însoțită de un comunicat de presă ar fi putut descuraja, măcar pentru o lună, eliberarea în masă a certificatelor. El a susținut acest demers chiar dacă aprecia că probabilitatea unui rezultat era redusă.
Ce anunțase Manole pe 18 februarie
La 18 februarie 2026, Manole anunța public trimiterea la Parchet a dosarului privind situația unor angajați din sistemul vamal, după încheierea reevaluării. Ministrul preciza că fuseseră convocate 11 persoane, dintre care patru nu se prezentaseră, deși fuseseră chemate.
Pentru celelalte persoane, comisiile stabiliseră fie neîncadrarea în grad de handicap, fie încadrarea într-un grad inferior celui acordat anterior. Aceste decizii de încadrare nu echivalează cu o constatare medicală de „însănătoșire”, expresia folosită în schimbul relatat de Bolojan.
Manole explica atunci că rezultatele ridicau „semne serioase de întrebare” și că dosarul fusese transmis pentru analizarea aspectelor conform legii. Sesizarea privește suspiciuni de abuz și nu stabilește, prin ea însăși, vinovăția medicului sau a angajaților.
Ministrul invoca drept motiv protejarea sistemului de sprijin pentru persoanele cu dizabilități: ajutorul trebuie să ajungă la cei care au nevoie de el, iar suspiciunile de abuz trebuie clarificate.
Legea salarizării: termenul invocat este 2027, fără o lună stabilită
Separat, într-un interviu la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, publicat pe 24 octombrie, Manole a explicat de ce noua lege a salarizării nu poate fi adoptată „într-o lună-două”. Guvernul trebuie să se concentreze asupra rectificării bugetare și pregătirii bugetului pentru 2027, a spus ministrul.
Pregătirea bugetului presupune și decizii privind majorarea sau indexarea pensiilor, alocațiile, indexarea altor beneficii sociale și protejarea consumatorilor vulnerabili. Manole a indicat anul 2027 drept termen propus de Guvern pentru legea salarizării, precizând că nu a fost stabilită o lună pentru adoptare.
Întrebat despre adoptarea legii în 2027 și aplicarea ei abia din 2028, ministrul a spus că acesta este un scenariu posibil. A prezentat și alternativa adoptării la începutul lui 2027, cu asigurarea banilor printr-o rectificare pentru a doua jumătate a anului. Ambele variante au fost discutate ca posibilități, fără un calendar decis.
Manole a invocat estimări ale cheltuielilor salariale de 166 de miliarde de lei pentru 2026 și 174 de miliarde pentru 2027, avertizând că acestea nu reprezintă angajamente de majorare a cheltuielilor. Sumele efectiv cheltuite depind, a explicat el, de angajamentele față de Comisia Europeană, de regulile fiscale și de necesitatea ținerii deficitului bugetar sub control.