PNL a decis pe 17 octombrie 2026 să susțină învestirea cabinetului propus de Luca Niculescu, la o zi după ce Ilie Bolojan a criticat promisiunea unei noi legi a salarizării. Premierul interimar susține că reforma trebuia votată în august și că întârzierea a costat România 770 de milioane de euro din PNRR.
Programul depus de Niculescu tratează însă suma aferentă salarizării ca parte a unei pierderi estimate pentru ultima cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, aflată încă în evaluare. Pentru bugetari, documentul propune elaborarea proiectului noii legi în 2027, cu aplicare etapizată și condiții bugetare.
În interviul acordat Digi24 vineri, 16 octombrie, Bolojan a spus că legea rămâne necesară: „Deci, ideea de a vota legea salarizării este una corectă, dar trebuia să o facem la timp, când nu pierdeam banii”.
De ce consideră Bolojan că amânarea costă
În raționamentul său, adoptarea legii în august ar fi permis atât îndeplinirea unui jalon PNRR, cât și corectarea problemelor din salarizarea publică. Un jalon este un angajament de reformă a cărui îndeplinire este evaluată pentru plata fondurilor europene.
Bolojan a precizat la începutul interviului că nu apucase să citească integral programul, după întoarcerea de la Bruxelles și participarea la ședințe de guvern. Comenta informațiile apărute public și pe cele comunicate de colegi. El a insistat că rezultatul depinde de felul în care miniștrii aplică programul: dacă elimină risipa, corectează nedreptățile și folosesc mai bine banii publici.
Pentru creșterile salariale asociate reformei, Bolojan a invocat o sumă de 8–12 miliarde de lei pentru 1,2 milioane de bugetari, fără să precizeze perioada bugetară la care se referă estimarea. A comparat-o cu o sumă despre care spune că este asemănătoare și trebuie plătită unei singure categorii profesionale, pe lângă salariile existente.
Premierul interimar a invocat și peste 20.000 de procese câștigate pe motive de salarizare. Argumentul său este că inechitățile produc obligații suplimentare de plată prin sentințe, iar amânarea reformei menține această presiune asupra bugetelor publice.
Bolojan a susținut totodată că niciun viitor guvern nu va putea evita indexarea pensiilor sau a salariilor, după doi ani de plafonare în care inflația a redus puterea de cumpărare. În opinia sa, veniturile vor trebui actualizate pentru a ține seama de scumpiri.
Ce promite programul pentru salariile bugetarilor
Programul de guvernare 2026–2028, depus la Parlament pe 15 octombrie, prevede elaborarea proiectului noii legi în 2027, împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile publice. Prioritățile sunt corectarea inechităților, clarificarea grilelor și a sporurilor și protejarea drepturilor legal datorate.
Înaintea consultării publice, impactul ar urma să fie simulat pe familii ocupaționale, adică pe grupuri de profesii din sectorul public, pentru a vedea efectele asupra salariilor și cheltuielilor. Aplicarea este prevăzută în etape, în acord cu Planul fiscal-bugetar 2025–2031.
Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor — posibilitatea bugetului de a suporta cheltuiala în limitele asumate. Programul înscrie cheltuielile de personal pe o traiectorie de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031 și rezervă resursele disponibile corectării structurale a inechităților.
Cum se leagă cele 770 de milioane de estimarea PNRR
În capitolul despre PNRR, programul indică o pierdere estimată de aproximativ 970 de milioane de euro pentru cererea de plată nr. 6. Salarizarea unitară apare în interiorul acestei estimări, cu circa 770 de milioane de euro. Cele două valori nu se adună: suma invocată de Bolojan este o componentă a estimării mai largi.
Cererea finală are, potrivit documentului, o valoare netă de 4,35 miliarde de euro. Programul indică încheierea evaluării Comisiei Europene până la 6 noiembrie și emiterea deciziei până la 20 noiembrie 2026. România ar avea apoi două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele evaluate ca neîndeplinite.
Ce condiții a anunțat Bolojan pentru acordul cu Niculescu
După decizia PNL din 17 octombrie, Bolojan a numit susținerea învestirii „un vot de necesitate”, pentru ca România să aibă un guvern funcțional după criza politică prelungită. Votul parlamentar de învestire urmează să aibă loc.
Acordul condiționat cu Niculescu, anunțat pentru semnare în după-amiaza de 18 octombrie, ar urma să fie valabil până la adoptarea bugetului pe 2027 și să prevadă păstrarea țintelor de deficit asumate. Bolojan a avertizat că, dacă viitorul executiv nu respectă acordul, liberalii vor depune o moțiune de cenzură.
Pentru începutul mandatului, Niculescu anunțase pe 15 octombrie rectificarea bugetară, astfel încât să fie evitate blocaje în funcționarea spitalelor, aprovizionarea cu medicamente și plățile către primării și firme. Premierul desemnat și-a propus și adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului, alături de sprijinirea persoanelor vulnerabile la plata facturilor din această iarnă.