Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat pe 26 octombrie 2026 scăderea deficitului bugetar în primele nouă luni, dar a avertizat că finanțările PNRR așteptate depind de validare. În aceeași zi, Ilie Bolojan i-a răspuns lui Sorin Grindeanu invocând prognozele anuale ale agențiilor de rating și recuperarea unor cheltuieli avansate pentru proiectele europene.
Grindeanu acuzase cu o zi înainte fostul guvern că „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”. Bolojan contestă această evaluare și îl acuză pe liderul PSD că stabilește agenda Guvernului condus de Luca Niculescu, asumându-și rolul unui „premier de facto”.
Ce îi reproșează Grindeanu și cum răspunde Bolojan
În postarea pe Facebook din 25 octombrie, Sorin Grindeanu reclama peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor. Liderul PSD susținea că bugetul adoptat în aprilie fusese epuizat în octombrie și numea situația „nota de plată a austerității oarbe”, suportată de populație și de firme.
Grindeanu anunțase pentru săptămâna următoare și priorități ale miniștrilor PSD: asigurarea fondurilor pentru unitățile de primiri urgențe și ambulanțe, deblocarea despăgubirilor pentru secetă și discuții la Bruxelles pentru finanțările din PNRR.
Bolojan a criticat tocmai această asumare a agendei executivului. În mesajul său pe Facebook din 26 octombrie, fostul premier și președintele PNL susține că Grindeanu anunță activități și stabilește, practic, programul premierului Luca Niculescu.
În privința banilor, Bolojan îl întreabă dacă pune la îndoială competența agențiilor de rating sau acuză Ministerul Finanțelor că le-a transmis informații incorecte. El invocă prezența reprezentanților PSD la conducerea ministerului pe parcursul anului și îl acuză pe Grindeanu că își pregătește scuze pentru un eventual eșec bugetar.
Liderul PNL, partid aflat acum în opoziție, anunță că va urmări activitatea noului executiv: „Noi vom sta cu ochii pe tot ceea ce vor face”.
Prognozele anuale și deficitul înregistrat la nouă luni
Bolojan prezintă trei estimări pentru deficitul total din 2026, pe care le atribuie agențiilor de rating: 5,8% din PIB la Moody’s, 5,9% la Fitch și 6,2% la Standard & Poor’s. El afirmă și că agențiile nu au retrogradat România, folosind evaluările lor ca argument împotriva criticilor privind rezultatele fostei guvernări.
Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB pentru 2026 în evaluarea publicată pe 31 iulie. Agenția a menținut atunci ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Ratingul exprimă evaluarea capacității statului de a-și plăti datoriile, iar perspectiva negativă semnalează riscul deteriorării calificativului.
Evaluarea S&P din 2 octombrie estimează deficitul anual la 6,25% din PIB; în postarea sa, Bolojan citează valoarea de 6,2%. Sunt prognoze pentru întregul an, construite pe datele și ipotezele disponibile la momentul evaluării.
Pentru situația deja înregistrată, Nazare a prezentat pe 26 octombrie un deficit cash — diferența dintre plățile și încasările efective ale bugetului — de 78,3 miliarde de lei în perioada ianuarie–septembrie 2026, echivalent cu 3,81% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, deficitul fusese de 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB.
Reducerea anunțată de ministru este de peste 24 de miliarde de lei și de 1,5 puncte procentuale din PIB. Execuția la nouă luni și prognozele anuale invocate de Bolojan acoperă perioade diferite și folosesc baze de calcul diferite, astfel că procentele nu pot fi comparate direct.
PNRR: statul avansează cheltuieli, dar încasările au condiții
Bolojan explică diferența dintre situația din cursul anului și rezultatul anticipat pentru final prin cheltuielile avansate pentru terminarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit lui, o parte dintre sume ar urma să fie recuperată prin cererile de plată 5 și 6.
Fostul premier compară mecanismul cu scoaterea unor bani din „cutiile de pantofi” pentru plata cheltuielilor, urmată de completarea lor ulterioară. În explicația sa, atingerea rezultatului bugetar urmărit depinde și de evitarea unor cheltuieli suplimentare.
Nazare spune că proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an. Ministrul precizează însă: „Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasați”.
Pentru cererile de plată 5 și 6, el indică finanțări așteptate de 6,43 miliarde de euro, dependente de validare. Dacă anumite sume nu sunt validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate.
Finanțarea europeană susține o parte importantă a investițiilor publice: potrivit lui Nazare, acestea au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde peste perioada comparabilă din 2025. Peste 70% au fost finanțate din resurse europene.
Ministrul spune că a cerut ministerelor clarificări despre stadiul proiectelor. Evaluarea urmărește lucrările realizate, obligațiile de plată rămase, investițiile care pot fi finalizate realist și sursele certe de finanțare.
Ce apasă asupra bugetului înainte de închiderea anului
Nazare indică și alte presiuni: cheltuieli cu dobânzile de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste nivelul perioadei comparabile din 2025, precum și obligații de plată de peste 13 miliarde de lei aferente unor titluri executorii scadente în 2026. Se adaugă decontările din sănătate și plățile restante pentru schemele de compensare a energiei.
Ministrul avertizează că o deteriorare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile statului și finanțarea companiilor, cu efecte indirecte asupra cetățenilor. El cere continuarea reducerii deficitului, păstrând investițiile care susțin dezvoltarea pe termen lung.
După învestirea Guvernului Niculescu, pe 20 octombrie, Grindeanu ceruse ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat încă din 2026. Liderul PSD spusese că discutase cu Nazare și că ministrul îi răspunsese că acest calendar este posibil.
În declarația din 26 octombrie, Nazare descrie rectificarea și construcția bugetului următor drept exerciții complexe, care trebuie să coreleze veniturile estimate realist cu obligațiile asumate. Pentru 2027, mesajul său este: „Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”.