Apartamentele noi scoase la vânzare ar avea, în comparația ofertelor din 2023 și 2026 prezentată într-un reportaj, suprafețe utile cu 5% mai mici în România și cu 4% mai mici în București. Prețurile ar fi crescut cu 50% în același interval.
Cifrele privesc oferte, nu prețurile la care s-au încheiat tranzacțiile. Reportajul nu precizează câte locuințe au fost comparate, care sunt valorile inițiale, cum au fost ponderate localitățile sau dacă majorarea de 50% privește prețul total ori pe cel pe metru pătrat. Prin urmare, ea nu poate fi folosită ca indice reprezentativ pentru toate apartamentele noi din România.
Cât spațiu înseamnă o reducere de 5%
Pentru o locuință care ar fi avut inițial 60 de metri pătrați utili, o reducere de 5% ar însemna 57 de metri pătrați: trei metri pătrați mai puțin. Este un exemplu de calcul, nu suprafața vreunuia dintre apartamentele din reportaj. Acesta nu publică suprafețele efective pe care le-a comparat.
Suprafața contează și când este evaluat prețul. Dacă prețul total al unui apartament crește în timp ce suprafața lui scade, crește și costul pe metru pătrat util. Fără prețurile și suprafețele de pornire, însă, nu se poate calcula din această comparație un nivel reprezentativ în lei sau euro pe metru pătrat. Nici nu se poate stabili dacă locuințele comparate au caracteristici similare, precum amplasarea și dotările.
Explicația dezvoltatorilor și dotările ansamblurilor
Dezvoltatorii invocați în reportaj spun că au micșorat spațiile pentru a ține prețul final sub control, pe fondul scumpirii materialelor și taxelor și al lipsei forței de muncă. Textul nu îi identifică și nu oferă calcule care să arate cât a contribuit fiecare factor la schimbarea suprafeței sau a prețului.
Un indicator oficial oferă context pentru costul construirii. Potrivit Eurostat, prețurile lucrărilor de construcție pentru clădiri rezidențiale noi au crescut în România cu 130,7% între 2015 și 2025. Indicatorul urmărește prețurile plătite contractorilor pentru lucrări, nu prețurile cerute cumpărătorilor pentru apartamente. Perioada lui diferă și de cea a comparației ofertelor, 2023–2026.
Reportajul prezintă și dotări mai frecvente în ansamblurile noi: ponderea celor cu panouri fotovoltaice ar fi crescut de la 3% în 2023 la 13% în 2026, iar spațiile verzi și parcurile private ar apărea în peste un sfert dintre proiectele noi. Metoda de calcul pentru aceste procente nu este publicată. Dotările comune pot face parte din oferta unui ansamblu, dar nu măresc suprafața utilă a apartamentului.
Venitul estimat pentru credit și prețurile locuințelor cumpărate
Pentru cumpărătorii care au nevoie de credit, același reportaj estimează că venitul net lunar necesar pentru un apartament nou cu două camere ar fi urcat de la 7.000 de lei în 2023 la 9.600 de lei în toamna lui 2026. Diferența este de 2.600 de lei pe lună. Pentru trei camere, estimarea crește de la 10.400 de lei în ianuarie 2023 la 14.000 de lei în toamna lui 2026, o diferență de 3.600 de lei.
Nu sunt precizate avansul, dobânda, durata împrumutului sau prețurile apartamentelor folosite în aceste calcule. Sumele nu reprezintă, așadar, praguri generale aplicate de bănci: venitul necesar depinde de condițiile creditului și de locuința aleasă.
O altă perspectivă asupra prețurilor vine din indicele publicat de Eurostat. În primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor cumpărate în România de gospodării erau cu 7,8% peste nivelul din același trimestru al anului precedent și cu 3,2% peste cel din trimestrul al patrulea din 2025. Indicele include proprietăți rezidențiale noi și existente, nu doar ofertele de apartamente noi, astfel că nu verifică direct majorarea de 50% prezentată în reportaj. Eurostat a programat publicarea datelor pentru trimestrul al doilea din 2026 pe 1 octombrie.