Facturile la electricitate ar putea crește cu 20%, treptat, în săptămânile și lunile următoare, în funcție de evoluția pieței, spune Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. În declarațiile acordate AGERPRES luni, 12 octombrie 2026, oficialul a prezentat procentul dintr-o analiză a Asociației Energia Inteligentă drept un scenariu posibil.
Nici furnizorii de electricitate nu au încă o prognoză clară pentru perioada următoare, a precizat Bușoi: „Calculele se schimbă de la o zi la alta”. El leagă presiunea asupra prețurilor de gazele naturale mai scumpe și, în România, de lipsa producției de la Cernavodă. Pentru repornirea centralei nu putea anunța o dată.
Cine cumpără energia care înlocuiește producția de la Cernavodă
Potrivit secretarului de stat, cumpărătorii care aveau contracte pe un an, cu preț fix, pentru energia Nuclearelectrica trebuie să acopere cantitățile lipsă prin achiziții de pe Piața pentru Ziua Următoare, din România sau din țările regiunii. Aceasta este piața pe care se tranzacționează energie pentru livrare în ziua următoare.
În locul electricității contractate la un preț stabilit anterior, acești cumpărători ajung astfel să caute energie la prețurile disponibile în piață. Bușoi spune că înlocuirea cantităților nelivrate generează costuri suplimentare, care se adaugă efectelor scumpirii gazelor asupra electricității.
Oficialul a indicat Bulgaria drept principalul furnizor de electricitate al României în orele de seară. La vârful de consum din aceste intervale, importurile au ajuns la aproximativ 3.500 MW, față de o capacitate maximă de circa 4.000 MW, potrivit cifrelor prezentate de el. Valorile exprimă puterea importată în acele momente.
Bușoi a indicat o medie zilnică a puterii importate net de 1.000–2.000 MW, comparabilă cu cea din vară. Necesarul variază însă cu producția eoliană: atunci când vântul aduce un aport mai mare seara, importurile pot coborî sub 1.000 MW, uneori la câteva sute de megawați, a explicat oficialul.
Ce arată un calcul pentru o ofertă nouă de electricitate
Separat, într-o analiză publicată pe 7 octombrie, Asociația Energia Inteligentă a modelat posibile oferte casnice noi pe 12 luni, emise în toamna lui 2026. Comparația este cu oferte concurențiale similare din toamna lui 2025, în aceeași zonă de distribuție. Reperul este prețul unei oferte comparabile, nu prețul plafonat din prima jumătate a anului 2025.
Exemplul central pornește de la un preț ilustrativ de 1,30 lei/kWh și presupune o ofertă nouă de 1,67 lei/kWh, ambele cu TVA. La un consum constant de 200 kWh pe lună, calculul trece de la 260 la 334 de lei, adică un supliment de 74 de lei lunar. Sumele rezultă din ipotezele modelului pentru o ofertă nouă; ele nu stabilesc o majorare pentru contractele existente.
În această simulare, cea mai mare contribuție la costul suplimentar vine din energia cumpărată de furnizori pentru livrările viitoare: aproximativ 25 de bani/kWh. Calculul combină achiziții făcute în avans cu energia cumpărată de pe piața pentru ziua următoare și ia în considerare faptul că gospodăriile consumă și în ore cu prețuri mai mari.
Modelul include și costuri de finanțare, riscuri și recuperarea unor pierderi din 2026, fără despăgubirile primite sau costurile deja recuperate. Tarifele de rețea folosite sunt ilustrative și diferă în funcție de zona de distribuție.
AEI precizează că valorile sunt ipoteze de calcul, nu componente publicate ale marjelor furnizorilor. Unele costuri pentru acoperirea riscurilor se reduc dacă energia este cumpărată printr-un produs care oferă deja acea protecție; ele nu se adaugă automat. Oferta rezultată depinde astfel și de modul în care fiecare furnizor își asigură energia.
Repornirea Cernavodă depinde de Dunăre, iar investițiile noi cer timp
În interviul din 12 octombrie, Bușoi a apreciat că repornirea centralei de la Cernavodă în următoarele zece zile este foarte puțin probabilă. El a descris nivelul apei din weekendul precedent ca fiind unul record de scăzut, care a impus activarea unor proceduri de siguranță.
Oficialul a spus că intervenția Apelor Române a inclus o evacuare controlată din Iezer și că urmau evacuări și de pe râurile Olt și Argeș.
În comunicatul din 11 octombrie, Nuclearelectrica anunțase că ambele unități sunt menținute în stare oprită sigură. Operatorul a precizat că acestea vor rămâne oprite până când nivelul Dunării va permite reluarea funcționării în siguranță, luând în considerare prognozele hidrologice.
Compania afirmă că situația afectează exclusiv producția de electricitate și că securitatea nucleară este asigurată. Centrala are mai multe sisteme de răcire, concepute să funcționeze la niveluri diferite ale apei, iar intervențiile autorităților completează aceste sisteme, în special pentru protejarea pompelor.
Pentru reducerea presiunii asupra sistemului energetic, Bușoi indică repornirea Cernavodă, dezvoltarea producției din surse regenerabile și mai ales bateriile de stocare. El spune că Transelectrica și ANRE accelerează demersurile din responsabilitatea lor, dar finalizarea investițiilor necesită timp.
În același interviu, oficialul și-a exprimat speranța că centrala de la Mintia va încheia testele și va începe să producă electricitate pentru Sistemul Energetic Național până la sfârșitul lui 2026. Potrivit lui Bușoi, prima fază ar urma să aducă o capacitate de peste 1.000 MW.