La un an de la explozia din Rahova, cele 54 de familii afectate încă așteaptă o soluție pentru locuințele lor. Demolarea controlată a început pe 5 octombrie 2026, iar Primăria Capitalei a prelungit sprijinul pentru chirii. Posibilitatea de a salva partea rămasă a clădirii depinde însă de evaluările tehnice.
Pentru unele familii, evacuarea înseamnă două cheltuieli care continuă în paralel: chiria locuinței în care s-au mutat și ratele apartamentului distrus. Ajutorul municipal pentru chirie acoperă o parte dintre familiile afectate, care așteaptă în continuare o soluție pentru proprietățile în care nu mai pot locui.
Explozia s-a produs pe 17 octombrie 2025, într-un bloc de pe strada Vicina, din sectorul 5 al Bucureștiului. Bilanțul comunicat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la 23 ianuarie 2026 indica patru decese și 54 de apartamente distruse sau devenite inutilizabile.
Nici ancheta penală nu era încheiată la 17 octombrie 2026, potrivit TVR. Patru persoane fuseseră puse sub acuzare pentru distrugere din culpă, iar trei companii erau cercetate.
Ajutor pentru chirie încă un an
Primăria Capitalei a anunțat pe 20 august că consilierii generali au aprobat prelungirea cu încă un an a ajutorului pentru chirii. Sprijinul existent acoperea perioada până în octombrie.
La data anunțului, 43 de familii beneficiau de ajutor, fie prin primirea unei sume de bani, fie prin decontarea directă a chiriei.
Ghiță Găinaru, care locuia la etajul opt, stă într-o locuință cu chiria plătită de Primăria Capitalei. În reportajul TVR din 17 octombrie, el a povestit că se întorcea de la serviciu și se afla la câteva sute de metri de casă când s-a produs explozia. Fiul său cel mare era în apartament.
„Nu a pățit nimic, dar s-a speriat foarte rău și are probleme și acum, tresare.”
Potrivit tatălui, băiatul a reușit să ajungă pe terasa blocului, apoi să coboare pe o altă scară.
Bunurile rămase în apartamente și restricțiile de acces
În răspunsurile transmise Libertatea pe 16 iulie, PMB explica de ce oamenii nu își putuseră recupera bunurile: clădirea trebuia mai întâi pusă în siguranță. Inspectoratul de Stat în Construcții și Comitetul de Urgență al Municipiului București interziseseră, imediat după explozie, accesul în imobil și într-o zonă de 30 de metri în jurul lui, din motive de siguranță.
Printre lucrurile rămase în apartamente sunt și obiecte de familie. Niculae, un locatar în vârstă de 77 de ani, a povestit pentru Euronews România că își dorea să recupereze „amintiri de la părinți, de la copii, fotografii”. În casă lăsase și mici bijuterii, bani și haine.
În august, PMB anunța că locatarii vor putea intra după finalizarea lucrărilor de punere în siguranță, sub coordonarea și însoțiți de ISU. La începutul demolării, pe 5 octombrie, autoritățile vorbeau despre acces etapizat pentru recuperarea unor acte, haine și obiecte de valoare, fără mobilier voluminos.
Lucrările au fost precedate de două licitații la care nu s-a prezentat niciun ofertant. La a treia procedură, Apolodor Demolări a fost singura firmă participantă și a câștigat contractul. PMB susținea în răspunsurile din iulie că săpăturile suplimentare cerute de expertul judiciar, necesare anchetei, întârziaseră proiectarea cu aproape o lună.
Valoarea contractului pentru punerea în siguranță era de 1.335.849,20 lei, fără TVA, potrivit municipalității. Suma acoperă această intervenție, separată de reconstrucția locuințelor.
Ce urmează după demolarea etajelor avariate
Demolarea controlată a început de la etajele superioare. La debutul intervenției, constructorul vorbea despre îndepărtarea a cinci dintre cele opt etaje ale blocului.
La 17 octombrie, lucrările vizau etajele de la opt până la cinci și puteau continua până la etajul trei sau patru, în funcție de starea structurii de rezistență. Firma executantă estima aproximativ patru luni pentru intervenție, fără ca această estimare să stabilească un termen de revenire în apartamente.
PMB explica în iulie că, după îndepărtarea porțiunii avariate, structura rămasă trebuie sprijinită și evaluată printr-o nouă expertiză tehnică. Aceasta trebuie să stabilească dacă partea păstrată poate fi consolidată sau dacă va trebui demolată și ea.
În planul prezentat atunci de municipalitate, reconstrucția blocului și reîntregirea dreptului de proprietate al locatarilor reprezentau etapa finală, după lucrările de siguranță și decizia asupra structurii rămase.