Alexandru Rogobete respinge acuzația că Ministerul Sănătății ar fi lăsat deliberat urgențele fără suficienți bani. El spune că, la elaborarea bugetului pentru 2026, a solicitat 650 de milioane de lei pentru zona de urgență, dar alocarea primită a fost de „460 și ceva de milioane”.
Fostul ministru al Sănătății, propus să revină în funcție dacă Guvernul Luca Niculescu primește votul Parlamentului, a răspuns sâmbătă seară, 17 octombrie, la Antena 3 CNN, criticilor lui Ilie Bolojan. Rogobete a susținut că Guvernul ar fi putut interveni rapid cu 20–30 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru unitățile de primiri urgențe și ambulanțe.
Ce acopereau cele 650 de milioane și pentru ce cerea bani imediat
Potrivit explicației sale, solicitarea de 650 de milioane de lei includea UPU, ambulanțele și alte programe din zona de urgență. Rogobete a descris alocarea aprobată ca fiind cu aproape 30% sub suma cerută la construirea bugetului.
„Alocarea primită a fost de 460 și ceva de milioane, deci o scădere de aproape 30% față de cât am solicitat”, a spus el.
Intervenția propusă din Fondul de rezervă avea o destinație mai restrânsă: bani imediat pentru UPU și ambulanțe, „fără alte programe”, în special pentru marile spitale și institute. Rogobete considera că această alocare ar fi putut preveni dificultățile de aprovizionare din serviciile de urgență.
„De ce nu au scos din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului câteva zeci de milioane doar pentru UPU și ambulanțe, fără alte programe, pentru a nu ajunge în acest punct?”, a întrebat fostul ministru.
Cele 20–30 de milioane de lei erau, astfel, intervenția punctuală pe care o considera necesară pentru aceste servicii. Pentru finanțarea mai amplă a Sănătății, el cerea o rectificare bugetară — modificarea bugetului în cursul anului pentru a suplimenta fondurile disponibile.
Riscul invocat pentru pacienții care ajung la Urgențe
Rogobete a legat cererea de bani imediat de continuitatea tratamentelor. El a avertizat asupra riscului ca un pacient cu infarct să ajungă în UPU, iar personalul să mai aibă la dispoziție o singură doză pentru tratament. În opinia sa, folosirea Fondului de rezervă ar fi putut evita asemenea situații.
Fostul ministru spune că avertizase în august și septembrie asupra epuizării banilor pentru urgențe în toamnă. A invocat și experiența din 2025, când, potrivit lui, au fost făcute două rectificări pozitive pentru Sănătate, în septembrie și noiembrie, pentru ca sistemul să poată funcționa până la sfârșitul anului.
Disputa cu Bolojan și acordul anunțat pe 18 octombrie
Bolojan susținuse că Ministerul Sănătății alocase de la început prea puțini bani pentru UPU. El invocase fie iresponsabilitatea, fie o posibilă tactică de a lăsa cheltuieli esențiale neacoperite pentru a crea presiune înaintea rectificării.
Rogobete a respins ipoteza unei decizii deliberate: „Ferească Dumnezeu să faci o asemenea alocare cu premeditare în zona de urgență”. El a pus alocarea mai mică, „probabil”, pe seama priorității acordate de Guvern reducerii deficitului bugetar.
Duminică, 18 octombrie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a semnat cu premierul desemnat Luca Niculescu acordul care stabilește condițiile susținerii învestiturii de către PNL. Printre scopurile invocate se află aprobarea viitoarelor rectificări bugetare necesare funcționării serviciilor de bază.
Bolojan a descris înțelegerea ca una tranzitorie, pentru următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027. Susținerea învestiturii era condiționată de respectarea angajamentelor asumate de premierul desemnat.
Necesarul separat al programelor CNAS
Separat de finanțarea urgențelor, Rogobete a estimat la aproximativ șase miliarde de lei necesarul pentru programele gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Întrebarea la care răspundea privea, între altele, oncologia, diabetul, dializa, bolile cardiovasculare, HIV/SIDA, vaccinarea și transplantul.
Întrebat despre pacienții care reclamă că nu își mai găsesc medicamentele, el a spus că există soluții prin schimbarea priorităților de cheltuieli în interiorul CNAS, dar că este nevoie și de bani suplimentari prin rectificare.