PNL ar putea vota învestirea unui guvern condus de Luca Niculescu chiar dacă acesta include miniștri PSD, spune Robert Sighiartău, secretarul general al partidului. Sprijinul ar depinde de program, de componența cabinetului și de angajamentele asumate, iar liberalii ar păstra refuzul de a intra într-o coaliție de guvernare cu social-democrații.
Într-un interviu pentru HotNews, publicat pe 10 octombrie 2026, Sighiartău precizează că un eventual vot „în niciun caz nu înseamnă participare la guvernare și nici un cec în alb”.
Dacă nu se poate forma o majoritate funcțională, el consideră că trebuie luată în calcul întoarcerea la cetățeni prin mecanismele constituționale. Mandatul PNL la eventuale noi consultări ar urma însă să fie stabilit de conducerea partidului, în funcție de situația de atunci.
Reforme în aparatul de stat și cheltuieli cu acoperire
Sighiartău spune că PNL nu va susține anularea reformelor, cheltuieli fără acoperire și noi poveri puse pe cei care muncesc pentru a păstra risipa statului. În viziunea sa, reformele trebuie să înceapă cu limitarea cheltuielilor aparatului de stat, eliminarea privilegiilor și a sinecurilor — funcții bine plătite fără o activitate pe măsură — și reformarea companiilor de stat administrate ineficient.
Secretarul general leagă nevoia unui executiv cu puteri depline de funcționarea serviciilor publice în ultimele luni din 2026. Una dintre urgențele invocate este rectificarea bugetară, prin care sunt ajustate în cursul anului veniturile și cheltuielile prevăzute în buget, inclusiv sumele disponibile instituțiilor publice.
Celelalte priorități sunt limitarea cheltuielilor pentru încadrarea în țintele financiare ale anului 2026 și pregătirea bugetului pentru 2027. Sighiartău justifică astfel disponibilitatea pentru un vot de învestire: „Putem contribui la deblocarea țării fără să abandonăm motivele pentru care am refuzat o nouă alianță cu PSD.”
Cine formează cabinetul și cine poate negocia pentru PNL
Configurarea guvernului îi revine lui Luca Niculescu, spune Sighiartău. Liberalii ar evalua întreaga echipă, programul și capacitatea cabinetului de a-și îndeplini angajamentele. Alegerea unei formule tehnocrate, cu specialiști, sau a uneia politice nu ar decide singură sprijinul PNL.
Nici prezența UDMR nu constituie, în sine, un obstacol. Sighiartău spune că evaluarea privește direcția întregului guvern, miniștrii și măsurile propuse, fără o listă de partide acceptate indiferent de ceea ce fac.
În declarațiile publicate pe 10 octombrie, Luca Niculescu a spus că ia în calcul atât un guvern tehnocrat, cât și unul politic sau o combinație între cele două. Premierul desemnat și-a exprimat dorința unei majorități suficient de solide pentru a trece votul Parlamentului și pentru a duce ulterior la capăt programul și reformele.
Negocierile privesc, așadar, atât voturile pentru instalarea cabinetului, cât și susținerea deciziilor sale ulterioare. Sighiartău cere continuarea parteneriatului parlamentar cu USR pe reforme și obiective comune, lăsând formațiunii să își prezinte propria poziție față de guvernul propus.
În privința negocierilor purtate în numele liberalilor, el insistă asupra mandatului conducerii: „Nimeni nu poate negocia în numele PNL împotriva deciziilor partidului și fără mandatul conducerii sale.” Pentru eventuale noi consultări, Sighiartău susține personal păstrarea a trei repere: refuzul guvernării alături de PSD, o direcție euroatlantică fermă și continuarea reformelor.
Ce condiții presupun alegerile anticipate
Alternativa evocată de Sighiartău, dacă nu se formează o majoritate funcțională, are condiții constituționale precise. Potrivit Constituției României, votul de încredere privește programul și întreaga listă a Guvernului, dezbătute în ședința comună a celor două Camere. Încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Articolul 89 permite dizolvarea Parlamentului dacă acesta nu a acordat încrederea pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Condițiile sunt cumulative; un singur vot negativ nu declanșează automat alegeri anticipate.
După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate decide dizolvarea în aceste condiții. Este o posibilitate constituțională, fără obligația de a o folosi.
Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. Dizolvarea este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Atribuția nu poate fi exercitată nici în timpul interimatului prezidențial.
Dacă Parlamentul este dizolvat, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvare.