Sari la conținut

Miruță propune restituirea diferențelor de impozit pe pensiile militare și de serviciu în trei tranșe

Proiectul prevede recuperarea din oficiu a diferențelor de impozit, începând cu 10% în decembrie 2026. Cum s-ar calcula sumele și ce reguli ar avea moștenitorii.

Radu Miruță la tribuna Camerei Deputaților, în fața unui microfon.
Radu Miruță
Firul articolului

Radu Miruță și alți parlamentari USR propun restituirea din oficiu a diferențelor de impozit reținute din pensiile militare și de serviciu prin aplicarea impozitării progresive. Calendarul ar începe cu 10% în decembrie 2026, urmat de 40% în martie 2027 și 50% în martie 2028. Calendarul de plată nu este încă aprobat.

Inițiativa B570/2026 a fost înregistrată la Senat la 19 octombrie 2026. La 26 octombrie au fost solicitate avize și punctul de vedere al Guvernului, iar la 28 octombrie proiectul se afla în procedură parlamentară, potrivit fișei legislative. Senatul este prima cameră sesizată.

Miza îi privește inclusiv pe pensionarii care nu au deschis un proces pentru recuperarea banilor. Inițiatorii USR indică 27.087 de pensionari militari afectați, pe baza evidențelor Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, în expunerea de motive. Cifra privește această casă de pensii, nu întreaga populație vizată de proiect.

Ce sume s-ar restitui și cine ar fi exceptat

Restituirea ar acoperi perioada 1 ianuarie 2024–30 ianuarie 2025 inclusiv. S-ar recupera diferența dintre impozitul progresiv reținut și impozitul rezultat prin recalculare cu o cotă de 10% asupra venitului impozabil lunar, nu întregul impozit plătit.

Potrivit formei depuse de inițiatori, calculul ar păstra pragurile neimpozabile ale fiecărei perioade: 2.000 de lei lunar pentru 1 ianuarie–30 septembrie 2024 inclusiv și 3.000 de lei lunar pentru 1 octombrie 2024–30 ianuarie 2025 inclusiv. Cota de 10% s-ar aplica venitului rămas după scăderea pragului corespunzător.

Proiectul prevede și o excepție, la articolul 1 alineatul (10). Pentru pensionarii care se încadrează în dispozițiile legale enumerate acolo, între care articolul 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sumele nu s-ar restitui dacă reținerea impozitului nu le-a redus pensia netă aflată în plată în perioada vizată. Excepția cere îndeplinirea ambelor condiții: regimul legal indicat și absența diminuării pensiei nete.

Cum s-ar calcula și recupera tranșele

Procentele de 10%, 40% și 50% s-ar aplica sumei de restituit, nu valorii pensiei. De exemplu, pentru o diferență totală de recuperat de 1.000 de lei, tranșele propuse ar fi de 100, 400 și 500 de lei. Suma efectivă pentru fiecare pensionar ar depinde de impozitul reținut și de recalcularea lunilor vizate.

Recuperarea s-ar face prin diminuarea sau regularizarea impozitului datorat bugetului în luna restituirii. Practic, suma de recuperat ar reduce impozitul de plată din acea lună. Dacă tranșa depășește impozitul lunar, diferența ar fi dedusă în lunile următoare, până la recuperarea integrală, cu respectarea eșalonării. Astfel, recuperarea unei tranșe s-ar putea întinde pe mai multe luni.

Restituirea s-ar face din oficiu de către Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și de către casele de pensii sectoriale. Plata către titular ar urma să fie făcută împreună cu pensia lunii în care se realizează restituirea.

CCR stabilise deja repararea din oficiu

Curtea Constituțională a stabilit deja obligația reparării prejudiciului prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial la 31 ianuarie 2025. Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor fiscale care reglementau impozitarea progresivă în cauză, inclusiv pentru pensiile militare.

La paragraful 110, CCR a precizat că repararea prejudiciului pentru beneficiarii pensiilor de serviciu aflate în plată se realizează din oficiu, indiferent dacă au deschis sau nu o acțiune în instanță, începând cu 1 ianuarie 2024 și ținând cont de modificarea plafonului neimpozabil. Proiectul USR propune mecanismul concret și calendarul în trei tranșe pentru această restituire.

Inițiatorii justifică eșalonarea prin nevoia ca restituirile să poată fi susținute de bugetul de stat. Ei susțin și că stabilirea unei proceduri ar limita litigiile și costurile suplimentare, precum dobânzile și cheltuielile de judecată.

Ce s-ar întâmpla cu sumele câștigate în instanță

În situația prezentată la depunerea proiectului, dintre cei 27.087 de pensionari din evidențele casei sectoriale MApN, 2.974 inițiaseră acțiuni în instanță. Potrivit inițiatorilor, 2.138 obținuseră hotărâri favorabile, iar 836 aveau procese pe rol. Alți 24.113 nu formulaseră acțiuni.

Eșalonarea ar acoperi și sumele stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii între 1 ianuarie 2024 și 1 iulie 2026. Ar fi exceptate sumele deja plătite până la intrarea în vigoare a legii.

În intervalul propus pentru restituiri, 1 decembrie 2026–31 martie 2028, procedurile de executare silită pentru aceste sume s-ar suspenda de drept. Prin urmare, calendarul ar afecta și recuperarea prin executare a banilor datorați.

Moștenitorii ar primi banii într-o singură tranșă, pe bază de cerere

Pentru titularii drepturilor de pensie, restituirea din oficiu nu ar presupune depunerea unei cereri individuale. În cazul decesului titularului, proiectul prevede plata sumelor cuvenite către moștenitorii legali, într-o singură tranșă.

Moștenitorii ar trebui să depună o cerere la casa teritorială sau sectorială în evidența căreia se afla pensionarul la data decesului. Pentru aceste cereri, termenul general de prescripție ar începe să curgă de la intrarea în vigoare a legii.

Etichete
Semnalează o greșeală