Rareș Bogdan spune că 25 de liberali ar vota guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, iar grupul ar putea ajunge la 27–28. Europarlamentarul PNL a declarat duminică seară, 11 octombrie 2026, la Antena 3 CNN, că își dorește participarea partidului la guvernare și că ar fi dispus să renunțe la mandatul european pentru a intra în cabinet, dacă i s-ar cere.
Poziția anunțată pe 8 octombrie de președintele PNL, Ilie Bolojan, separă însă cele două opțiuni: deschidere pentru un vot de învestire, dar refuzul participării la guvernare alături de PSD. Bolojan a spus că decizia asupra sprijinului va depinde de programul și de componența cabinetului.
Bogdan a precizat că liberalii din grup s-au întâlnit vineri și că există și alți colegi interesați să li se alăture: „Suntem 25 şi mai sunt 3-4 oameni care încearcă, s-au trezit. E posibil să ajungem la 27-28”.
El crede că toți liberalii vor vota pentru învestire și speră ca PNL să facă parte din viitorul executiv. A invocat responsabilitatea față de cetățeni și companiile românești, precum și ceea ce consideră un moment favorabil pentru România din punct de vedere geostrategic și geopolitic.
În privința formulei de guvernare, opțiunea sa este explicită: „Cred că Niculescu poate să treacă acest guvern și trebuie ajutat să treacă, dar cred că trebuie să fie un guvern politic”.
Ar renunța la mandatul european pentru a intra în cabinet
Întrebat dacă ar părăsi Parlamentul European pentru un post într-un guvern Niculescu, Bogdan a răspuns: „Nu m-aş gândi niciodată la confortul personal, versus ce ar trebui să facem cu ţara”.
Europarlamentarul și-a explicat poziția prin întâlnirile din ultima săptămână. A amintit oameni întâlniți la Iași, în zborurile de la Strasbourg și Stuttgart, la piață, dar și în Cluj, Maramureș, Sibiu și Bacău. Spune că aceștia sunt preocupați de prețuri, de dificultățile întreprinzătorilor și pensionarilor și de viitorul copiilor, iar calculele dintre partide îi interesează tot mai puțin.
„Spun: Doamne, guvernaţi odată, pentru că nu mai putem”, a afirmat Bogdan despre oamenii întâlniți. El reproșează clasei politice că pune blocaje în calea unor oportunități pe care le vede pentru România.
Bogdan susține că țara are nevoie de o guvernare cu o componentă de dreapta, bazată pe valori conservatoare și atentă la mediul de afaceri. El leagă reducerea deficitului bugetar de rolul întreprinzătorilor și de creșterea economiei. Deficitul apare când cheltuielile statului depășesc veniturile sale.
Bolojan acceptă discutarea unui vot de învestire, dar respinge guvernarea cu PSD
Joi, 8 octombrie, după consultările cu Luca Niculescu, Bolojan a anunțat că PNL nu intenționează să participe la un cabinet alături de PSD. A invocat experiența ultimului an și decizia partidului de a nu mai guverna cu social-democrații în actualul context politic. Dacă PSD intră la guvernare, PNL va intra în opoziție, a spus liderul liberalilor.
Tot atunci, Bolojan a explicat de ce partidul poate lua în calcul un vot pentru instalarea executivului: România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru urgențele bugetare și funcționarea serviciilor publice. Printre prioritățile invocate se află rectificarea bugetară, adică ajustarea veniturilor și cheltuielilor aprobate pentru anul în curs, limitarea cheltuielilor pentru respectarea țintelor asumate și pregătirea bugetului pentru 2027.
Decizia urma să fie luată în Biroul Politic Național al PNL în săptămâna care începe pe 12 octombrie, după definitivarea programului și a componenței cabinetului, probabil după încă o discuție cu premierul desemnat.
La consultări, și reprezentanții UDMR și-au exprimat disponibilitatea de a vota un guvern chiar dacă nu vor face parte din el. Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a invocat nevoia unor programe pentru păstrarea și crearea locurilor de muncă, precum și indexarea pensiilor.
Niculescu intenționează să depună joi programul și lista miniștrilor
Programul anunțat pentru luni, 12 octombrie, prevede noi consultări ale lui Luca Niculescu: cu USR la ora 12:00, cu Grupul parlamentar al minorităților naționale la 14:00, cu PACE – Întâi România la 16:00 și cu Uniți pentru România la 17:00. Întâlnirea cu USR este prevăzută la sediul partidului, iar celelalte la Parlament. Discuțiile cu PSD, PNL și UDMR avuseseră deja loc.
Premierul desemnat a anunțat că intenționează să depună joi, 15 octombrie, programul de guvernare și lista miniștrilor. Pentru pașii următori, el a precizat că Parlamentul stabilește calendarul: mai întâi audierile, apoi votul.
La finalul discuțiilor cu PSD, Niculescu a promis un cabinet în care miniștrii să aibă competențele necesare funcțiilor lor. A spus că va continua lucrurile bune făcute anterior și că eventualele măsuri de relaxare trebuie să respecte angajamentele internaționale asumate de România.
Potrivit Constituției României, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară votul de încredere în termen de 10 zile de la desemnare, asupra programului și întregii liste a Guvernului. Acestea sunt dezbătute în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, iar încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Ce condiții presupune scenariul anticipatelor invocat de Bogdan
Bogdan a mai spus că, dacă propunerea de guvern nu trece, se așteaptă la presiuni asupra președintelui pentru alegeri anticipate. În opinia sa, această presiune ar putea veni din partea USR, PNL, a unei părți din UDMR și a AUR.
Procedura constituțională presupune însă condiții cumulative: Parlamentul să nu fi acordat încrederea pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și să fi respins cel puțin două solicitări de învestitură. După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate decide dizolvarea. Un singur vot negativ nu declanșează automat anticipate.
Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. Dizolvarea este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în stările de mobilizare, război, asediu sau urgență. Atribuția nu poate fi exercitată nici în timpul interimatului prezidențial.
Dacă Parlamentul este dizolvat, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvare.