PSD i-a cerut vineri, 9 octombrie 2026, lui Dominic Fritz să renunțe la conducerea USR și la remunerația primită de la partid, după publicarea motivării prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv constatarea conflictului de interese. Social-democrații solicită și cercetarea penală a prefectului de Timiș, pe care îl acuză că ar fi încercat să evite aplicarea interdicției de trei ani.
În comunicatul din 9 octombrie, PSD susține că motivarea îl obligă „moral și politic” pe Fritz să se retragă și îi cere să își caute de lucru în mediul privat. Retragerea de la șefia USR și renunțarea la veniturile de partid sunt solicitări politice ale PSD, nu măsuri dispuse de instanță.
Decizia definitivă a fost pronunțată la 18 iunie 2026, iar motivarea a fost făcută publică pe 8 octombrie. ÎCCJ a respins recursul lui Fritz și a menținut raportul Agenției Naționale de Integritate din 4 iulie 2024. Deși PSD îl numește „condamnat”, hotărârea privește un conflict de interese administrativ, nu o condamnare penală.
De ce conta împrumutul electoral de 25.000 de lei
Conflictul de interese a pornit de la un referat de aprobare semnat de Dominic Fritz la 2 noiembrie 2020, la începutul mandatului său de primar al Timișoarei. Documentul susținea aprobarea unui plan urbanistic zonal, adică a regulilor urbanistice pentru o anumită zonă, și era necesar pentru dezbaterea proiectului în Consiliul Local.
Documentația fusese realizată de RD Sign SRL. Arhitectul Răzvan Negrișanu, consilier local USR, era asociat și angajat cu drept de semnătură în societate, dar și creditorul lui Fritz: îl împrumutase cu 25.000 de lei pentru campania electorală din 2020. Împrumutul figura în declarația de avere depusă de Fritz în 2021, iar datoria exista încă la data semnării referatului.
ÎCCJ a explicat legătura economică: aprobarea planului valida serviciul de proiectare și condiționa recepția acestuia și încasarea integrală a onorariului. Avantajul posibil pentru societate se putea reflecta în situația financiară a lui Negrișanu, atât ca asociat, prin profit, cât și ca angajat, prin veniturile salariale legate de activitatea firmei. Existența altor beneficiari, precum proprietarii terenurilor, nu elimina acest beneficiu indirect.
Pentru constatarea conflictului, instanța a considerat suficient ca actul să poată produce un folos material creditorului. Nu era necesară demonstrarea unui câștig efectiv sau a unui prejudiciu pentru municipalitate. Fritz invocase faptul că împrumutul electoral urma să fie restituit prin mecanismul de rambursare al Autorității Electorale Permanente, însă judecătorii au reținut că datoria nu fusese stinsă la momentul semnăturii.
Semnătura, apărările lui Fritz și interdicția de trei ani
Fritz a susținut că documentația fusese inițiată în 2017, în mandatul lui Nicolae Robu, și că semnase pentru a asigura continuitatea procedurii. A invocat debutul mandatului și faptul că viceprimarii nu fuseseră încă aleși. ÎCCJ a considerat însă că referatul reprezenta asumarea proiectului de către conducerea executivă a primăriei, nu o simplă operațiune materială.
Instanța a reținut că Fritz putea să se abțină și să delege atribuția, în condițiile legii, secretarului general sau unui șef de compartiment. Judecătorii au arătat că „Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate”, ci pentru continuarea procedurii, cunoscându-și datoria față de creditor.
Negrișanu însuși s-a abținut de la votul asupra planului urbanistic, în ședința din 27 noiembrie 2020. Judecătorii au considerat relevante atât această conduită, cât și legătura creată prin finanțarea campaniei electorale. Normele de integritate protejează și încrederea cetățenilor în imparțialitatea primarului, inclusiv atunci când nu este demonstrat un prejudiciu material.
ÎCCJ a analizat și proporționalitatea interdicției de trei ani pentru ocuparea funcțiilor alese. Potrivit interpretării date de instanță jurisprudenței europene aplicabile, înlăturarea interdicției în situații excepționale presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții: conduita să fie lipsită de orice element de gravitate, iar impactul asupra situației personale, profesionale și economice să fie deosebit de grav.
Înalta Curte a arătat că analiza nu se poate opri la gravitatea faptei, ci trebuie să cântărească și efectele sancțiunii asupra persoanei, completând astfel examinarea făcută de prima instanță. A recunoscut impactul real și sever asupra carierei și reputației lui Fritz, dar a reținut că fapta avea elemente de gravitate. În consecință, condițiile excepției nu erau îndeplinite.
În privința posibilității de a munci, judecătorii au arătat că rămân deschise activitățile din mediul privat, precum și funcțiile publice pentru care nu există obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese potrivit Legii nr. 176/2010.
Sancțiunea prefectului: reducerea indemnizației, nu amendă
PSD cere cercetarea prefectului pentru presupus abuz în serviciu și numește sancțiunea anterioară o „amendă simbolică”. Măsura aplicată fusese însă reducerea indemnizației lui Fritz cu 10% pentru șase luni.
La 4 septembrie, prefectul Paul Finta susținea că ordinul respectase legislația de la momentul emiterii și că urma să fie menținut: „Acel ordin a fost emis legal în baza dispoziției legale în vigoare la momentul emiterii acestui ordin”. Finta explica separat procedura încetării de drept a mandatului: secretarul general al Primăriei trebuia să transmită un referat, pe baza căruia prefectul constata încetarea prin ordin.
USR contestă retroactivitatea noii Legi ANI
Într-un comunicat separat, transmis tot pe 9 octombrie, USR a contestat aplicarea retroactivă a noii Legi ANI, Legea nr. 180/2026. Diana Stoica, lidera deputaților USR, a acuzat PSD că a introdus prevederi care îl vizează pe Dominic Fritz și a anunțat examinarea legii în procedură de urgență de către Comisia de la Veneția.
Potrivit USR, solicitarea a fost transmisă de Gunn Marit Helgesen, președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, la cererea Dianei Stoica și a lui Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR. Demersul privește efectele retroactive ale sancțiunilor și posibilele consecințe asupra mandatelor aleșilor locali, inclusiv încetarea lor prematură și afectarea continuității reprezentării democratice locale.
Comisia de la Veneția este un organism consultativ de experți în drept constituțional; examinarea anunțată privește legea, distinct de hotărârea definitivă din dosarul individual al lui Fritz. USR anunță că opinia este așteptată în sesiunea plenară din 11–12 decembrie 2026.