Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) spune că proiectul privind profesia de avocat nu interzice inteligența artificială sau platformele LegalTech, adică serviciile tehnologice din domeniul juridic. În precizările publicate pe 20 octombrie, organizația susține că diferența relevantă este între informarea generală despre lege și consultanța juridică personalizată, indiferent de tehnologia folosită.
Proiectul a fost depus la Senat pe 14 octombrie 2026. În reportajul Digi24 publicat pe 21 octombrie, care cuprinde declarațiile vicepreședintelui UNBR Sergiu Stănilă și experiențele unor studenți, inițiativa mai avea de parcurs avizele, dezbaterea și votul parlamentar. Regulile descrise sunt propuneri; pentru a intra în vigoare, o eventuală lege trebuie să parcurgă și promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.
Ce ar separa informarea de consultanță
Forma depusă de inițiatori definește consultanța ca serviciu personalizat: aplicarea legii la un caz juridic concret, la o solicitare specifică, pentru oferirea unei opinii sau a unui sfat. Clientul ar folosi răspunsul pentru a decide ce acțiuni să întreprindă în rezolvarea cazului său.
O întrebare generală despre ce prevede legea ar rămâne, astfel, în zona informării. Dacă împrejurările unei probleme sunt analizate și persoana primește un sfat pentru propriul caz, serviciul ar intra în zona consultanței. Criteriul ar fi analiza concretă și opinia sau sfatul oferit, indiferent dacă răspunsul este furnizat printr-o aplicație ori prin alt mijloc.
Informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele juridice standardizate ar rămâne distincte de consultanță cât timp nu presupun analiza unui caz juridic concret. Simpla folosire a AI sau introducerea unor date nu înlocuiește această condiție.
Activitățile prevăzute de articolul 3 din Legea profesiei de avocat ar fi rezervate avocaților, cu excepția celor pe care legea le stabilește expres și în competența altor profesii juridice. Pentru activități oferite online contrar legii, propunerea permite UNBR să ceară instanței încetarea lor. Organizația nu ar primi puterea de a închide unilateral platforme.
Cine își asumă sfatul primit
Pentru o persoană care cere ajutor înainte să semneze un contract, să își asume o obligație sau să ajungă într-un conflict, UNBR invocă nevoia de a ști cine îi furnizează serviciul. În comunicatul din 18 octombrie, organizația cere identificarea operatorului, indicarea caracterului automatizat al răspunsului și identificarea profesionistului care își asumă serviciul.
Secretul profesional, independența, regulile de conduită și răspunderea profesională sunt garanțiile invocate de UNBR. În argumentația organizației, acestea nu rezultă automat din capacitatea unei aplicații de a genera un răspuns despre lege.
Sergiu Stănilă, vicepreședintele UNBR, susține în același reportaj că utilizatorul trebuie să își asume consecințele informațiilor pe care le cere. El leagă apelul la un specialist și de posibilitatea de a-l trage la răspundere pe cel care oferă consultanța.
Ce s-ar schimba pentru contracte și reprezentare
Stănilă enumeră printre domeniile vizate redactarea actelor juridice și a contractelor, secretul profesional și împuternicirea avocațială. Forma depusă conține condiții diferite pentru aceste prevederi.
Pentru contracte, redactarea de către avocat ar fi cerută atunci când legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau pentru dovadă, dacă legea nu prevede altfel. Este vorba despre situațiile în care un asemenea înscris este necesar fie pentru ca actul să fie valabil, fie pentru a-l putea proba. Simplul fapt că un contract este scris nu ar declanșa automat obligația.
Nerespectarea obligației de redactare de către avocat ar atrage nulitatea contractului numai dacă legea prevede expres această sancțiune. Pentru modificările contractului, obligația ar exista dacă legea cere aceeași formă scrisă pentru validitatea sau dovada modificării. Propunerea cuprinde și contractele încheiate electronic, cu respectarea condițiilor și a dispozițiilor legale speciale aplicabile.
Secretul profesional al avocatului ar proteja datele, documentele și materialele profesionale indiferent de suport sau de locul stocării, inclusiv atunci când sunt păstrate ori prelucrate pentru avocat de furnizori de servicii sau alți terți.
Împuternicirea avocațială, documentul prin care avocatul dovedește că reprezintă clientul, ar proba mandatul față de terți fără procuri suplimentare cerute pentru aceeași confirmare. Cerințele speciale de formă pe care legea le impune mandatului pentru validitatea actului încheiat prin reprezentare ar rămâne aplicabile.
De ce verifică un student la Drept răspunsurile AI
În reportaj, o tânără avertizează asupra răspunsurilor false, iar un tânăr invocă riscul unui sfat greșit sau al interpretării greșite a legii.
Tiberiu, student la Facultatea de Drept, spune că folosea AI pentru proiecte și alte activități universitare, dar a căutat informații și în alte surse după ce a întâlnit erori: „A mai avut anumite greșeli și a trebuit să mă informez de mai multe ori ca să fiu sigur”.