Fosta vicepremieră Oana Gheorghiu îi răspunde lui Sorin Grindeanu invocând scăderea deficitului cash de la 3,64% din PIB în primul semestru din 2025 la 2% în aceeași perioadă din 2026. În mesajul publicat duminică, 25 octombrie 2026, pe Facebook, ea acuză PSD că recunoaște rezultatele ajustării bugetare în programul guvernamental, dar le contestă în declarațiile publice.
„Important este să comparăm aceleaşi perioade, folosind aceeaşi metodă”, afirmă Gheorghiu. Ea susține că PSD folosește o cifră adevărată pentru a prezenta o imagine incompletă a situației bugetare. Diferența dintre indicatori contează: execuția cash semestrială și deficitul trimestrial publicat de Eurostat folosesc atât metode, cât și perioade și baze de raportare diferite.
Replica vine după ce președintele PSD a acuzat, în aceeași dimineață, guvernarea fostului premier Ilie Bolojan că a afectat economia fără să rezolve problemele bugetului. Grindeanu reclamă „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli şi obligaţii împinse în viitor” și susține că România a rămas cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Suma invocată de el privește aceste obligații bugetare, nu totalul datoriei publice.
Ce arată execuția cash la șase luni
În comunicarea din iulie despre execuția bugetului general consolidat, Ministerul Finanțelor raporta un deficit de 41,03 miliarde de lei la 30 iunie 2026, echivalentul a 2% din PIB. Pentru primele șase luni din 2025, valorile erau de 69,80 miliarde de lei și 3,64% din PIB. Comparația privește câte șase luni din fiecare an, cu deficitul raportat la PIB-ul anual.
În spatele rezultatului sunt evoluții diferite ale încasărilor și plăților. Potrivit ministerului, veniturile au ajuns la 342,52 miliarde de lei, în creștere nominală cu 10,3% față de primul semestru din 2025. Cheltuielile au însumat 383,55 miliarde de lei, cu 0,8% mai mult. Instituția a explicat reducerea deficitului prin temperarea cheltuielilor curente, creșterea colectării și atragerea fondurilor europene.
Ajustarea s-a văzut și în structura cheltuielilor. Ministerul raporta plăți de personal de 82,11 miliarde de lei, cu 3,3 miliarde mai mici decât în aceeași perioadă din 2025, scădere explicată prin limitarea sporurilor și temperarea salarială. În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei, până la 29,37 miliarde.
Tot pentru primul semestru, cheltuielile pentru investiții, cheltuielile de capital și programele de dezvoltare au ajuns la 59,96 miliarde de lei, față de 50,44 miliarde cu un an înainte. Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,94% din suma din 2026 provenea din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR.
Pentru deficitul ESA, Gheorghiu invocă separat o scădere de la 3,6% la 3,4%, pe care o descrie drept modestă. Argumentul ei este că evaluarea rezultatelor trebuie făcută prin comparații între aceleași perioade și aceeași metodă de calcul.
Ce reprezintă deficitul Eurostat de 9,2%
În datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie, deficitul administrațiilor publice din România pentru trimestrul al doilea din 2026 este de 9,2% din PIB-ul trimestrial, pe seria ajustată sezonier și calendaristic. Este cel mai ridicat deficit din UE în acest tabel, urmat de Ungaria, cu 7,2%. La nivelul Uniunii, deficitul este de 3,5%.
Pe aceeași serie, România avea un deficit de 5,5% în primul trimestru din 2026 și de 7,7% în trimestrul al doilea din 2025. Aceste comparații trimestriale indică o deteriorare. Datele pentru primele două trimestre din 2026 sunt provizorii.
Diferența față de execuția cash începe de la momentul înregistrării tranzacțiilor. Cash urmărește încasările și plățile efective. Potrivit metodologiei Eurostat, sistemul european de conturi ESA înregistrează tranzacțiile când are loc activitatea economică, nu când sunt plătiți banii. Practic, o cheltuială poate intra în calculul ESA înainte de achitarea ei.
Se schimbă și intervalul măsurat: 2% descrie deficitul cash cumulat în ianuarie–iunie, raportat la PIB-ul anual, iar 9,2% privește aprilie–iunie, raportat la PIB-ul trimestrului și cu ajustările statistice menționate. Cele două procente nu pot fi prezentate ca etape ale aceleiași evoluții.
Distincția contează și pentru acuzația despre facturile neachitate. Scăderea deficitului cash descrie diferența dintre încasările și plățile efectuate în perioada respectivă. Diferența dintre cash și ESA nu stabilește, singură, valoarea obligațiilor despre care vorbește Grindeanu.
Gheorghiu invocă și programul guvernamental
Un alt argument al fostei vicepremiere privește programul Guvernului Luca Niculescu. Gheorghiu citează un pasaj care prezintă ajustarea bugetară drept necesară și susține că aceasta produce rezultate. În fragmentul invocat de ea apare o comparație pe opt luni: deficit cash de 2,89% din PIB în 2026, față de 4,51% cu un an înainte.
Pe această bază, ea acuză PSD că apreciază diferit aceeași ajustare în documentul de guvernare și în mesajele politice. Gheorghiu recunoaște că reducerea deficitului a avut costuri pentru oameni și economie, dar o consideră necesară și avertizează că noi cheltuieli fără acoperire ar putea compromite rezultatele obținute.
Grindeanu cere, în schimb, schimbarea direcției economice prin muncă, investiții și măsuri care să protejeze nivelul de trai. Gheorghiu îi răspunde că actuala guvernare trebuie să își asume diferența dintre promisiuni și resursele disponibile: „Atacurile politice nu plătesc facturi şi nu reduc deficitul”.