România trebuie să doboare dronele care ajung pe teritoriul său sau în apele sale teritoriale, evitând escaladarea conflictului cu Rusia, a declarat președintele Nicușor Dan în interviul acordat joi, 22 octombrie 2026, pentru Bloomberg Television și Bloomberg Radio. Șeful statului a explicat că România a cerut aliaților echipamente temporare pentru a-și întări apărarea, în așteptarea propriilor comenzi.
„Noi nu dorim o escaladare. Vrem să ne păstrăm calmul și să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru sau în apele noastre teritoriale.”
Dan consideră că Rusia încearcă să provoace celelalte țări europene. Pe lângă efectele militare ale războiului din Ucraina, el a invocat atacurile cibernetice, sabotajele și dezinformarea — acțiuni prin care descrie războiul hibrid purtat de Moscova împotriva societăților europene. În opinia sa, Europa nu a fost pregătită pentru această combinație de amenințări.
De ce distinge incidentele de la Dunăre de atacurile asupra navelor
Președintele a făcut o diferență între dronele ajunse în România în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre și atacurile asupra navelor din Marea Neagră. În primul caz, a explicat el, loviturile asupra porturilor aflate lângă frontieră pot face ca unele drone să pătrundă accidental pe teritoriul românesc.
În schimb, Dan apreciază că lovirea unei nave în întinderea Mării Negre presupune alegerea unei ținte. „Pentru ca o dronă să lovească o navă, nava trebuie să fie țintită”, a spus președintele, invocând suprafața mare a spațiului maritim.
În declarațiile de la Bruxelles din 16 octombrie, Dan spunea că era prea devreme pentru a demonstra tehnic responsabilitatea Rusiei pentru atacurile maritime. Atunci aprecia, pe baza unei „intuiții”, că Moscova beneficia de incertitudinea creată.
Echipamente comandate și sprijin temporar de la aliați
Pentru întărirea apărării, Nicușor Dan a spus că România a comandat echipamente prin programul european SAFE, destinat achizițiilor de apărare. Până la sosirea acestora, a solicitat echipamente temporare din partea aliaților, iar unele state au ajutat România.
România a repetat solicitarea la o reuniune NATO din săptămâna anterioară interviului. Președintele a afirmat că a cerut din nou capacități temporare de apărare și a obținut sprijin. Ajutorul aliat urmărește astfel să acopere nevoile din perioada de așteptare a echipamentelor comandate.
Solicitările aveau un precedent public recent. În declarațiile din 16 octombrie, Dan anunțase că Franța răspunsese în 24 de ore cererii de sprijin la Marea Neagră. La acel moment, partea franceză se oferise să ajute cu echipamente, iar echipele tehnice discutaseră despre necesarul României.
Întrebat în interviu când ar justifica incidentele recurgerea la articolul 5 al Tratatului NATO, privind apărarea colectivă, președintele a răspuns prin necesitatea consultărilor și a unei pregătiri mai bune. A vorbit despre reuniuni săptămânale cu aliații, organizate mai des când este necesar, fără să indice un prag pentru recurgerea la articolul 5. A adăugat că România continuă să sprijine Ucraina.
Ucraina trebuie să participe la negocierile de pace
În privința ajutorului pentru Kiev, Dan a invocat sprijinul american acordat de la începutul războiului. A susținut însă că europenii trebuie să contribuie financiar mai mult, deoarece conflictul privește într-o măsură mai mare Europa. A amintit și efectele economice ale războiului, resimțite dincolo de țările aflate în conflict.
Întrebat dacă soarta Ucrainei poate fi decisă fără consimțământul său, președintele a răspuns că Ucraina trebuie să participe la negocierile privind încheierea războiului. Dan a spus că ucrainenii și-au exprimat public disponibilitatea pentru negocieri, dar că nu vede aceeași voință la Moscova.
În evaluarea exprimată în interviul din 22 octombrie, Rusia nu dorește cu adevărat să încheie războiul în acel moment. Despre Donald Trump, Dan a spus că îl consideră interesat de obținerea păcii, însă a legat orice rezultat de acordul părților implicate.
Întrebat dacă războiul se poate încheia în mandatul președintelui american, Dan și-a exprimat speranța că acesta se va termina curând. A păstrat însă rezerva privind disponibilitatea Rusiei: „Problema este că, atunci când sunt implicate mai multe părți, toate trebuie să fie de acord. Nu știu cât de departe suntem de acel moment.”