Președintele Nicușor Dan cere o prezență militară americană mai puternică în sectorul românesc al Mării Negre și afirmă că România este pregătită să își asume responsabilități și costuri suplimentare. Într-un editorial semnat în The Daily Signal, publicat pe 20 octombrie 2026, el propune continuarea investițiilor în echipamente militare, baze și poligoane, pe fondul incidentelor cu drone și al atacurilor asupra navelor comerciale.
Obiectivul declarat este ca o prezență americană consolidată să fie mai utilă strategic și mai puțin costisitoare pentru Statele Unite. Președintele prezintă o ofertă de contribuție a României, fără să anunțe un acord privind noi desfășurări americane sau să indice efective, sume și un calendar.
Ce contribuții oferă România
Dan leagă solicitarea adresată Washingtonului de investițiile pe care România este dispusă să le continue: dezvoltarea capacității militare, modernizarea bazelor și a poligoanelor de instruire. El susține și continuarea sprijinului pentru Ucraina și achizițiile de echipamente americane moderne.
Președintele invocă prezența americană de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu. În argumentația sa, aceste puncte contribuie la descurajarea Rusiei, la menținerea războiului în afara teritoriului NATO și la reducerea riscului unei confruntări mai ample.
El prezintă investițiile de miliarde ale României în infrastructura militară și alinierea politică la obiectivele strategice ale Washingtonului drept avantaje pentru SUA. Utilitatea acestei infrastructuri depășește, în evaluarea sa, apărarea Mării Negre: ea sprijină capacitatea americană de a acționa și în raport cu Ucraina, Caucazul, estul Mediteranei și Orientul Mijlociu.
Navele atacate și intervențiile pentru salvarea echipajelor
În editorial, Dan consideră că recentele incidente arată o escaladare periculoasă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. El descrie intervențiile românești pentru nave comerciale atacate în apropierea coastelor aliate și susține că poziția pe țărmul vestic al Mării Negre expune România consecințelor conflictului.
Pe 14 octombrie, la ora 20:16, autoritățile navale din Sulina au primit o solicitare de ajutor de la Yara J, navă sub pavilionul Comorelor, lovită de drone. Nava Apollo a Gărzii de Coastă a plecat pentru intervenție, potrivit relatării președintelui.
În zorii zilei de 15 octombrie, Wine Trader, o navă pentru transportul produselor chimice, a cerut ajutor după un atac cu drone și un incendiu la bord. Două nave românești au intervenit, iar cinci persoane, inclusiv căpitanul, au fost salvate cu un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, scrie Dan. La momentul descris în editorial, alte șapte persoane erau date dispărute.
Președintele include incursiunile dronelor într-un spectru mai larg de amenințări la adresa României, alături de atacurile cibernetice, sabotaje și operațiuni informaționale. El susține că întărirea apărării și aprofundarea parteneriatului cu SUA trebuie să răspundă acestor riscuri.
Ce sprijin a anunțat NATO și ce a cerut Bucureștiul
Separat de apelul adresat Washingtonului, NATO a anunțat resurse suplimentare pentru Marea Neagră după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie. Principalul organism de decizie politică al Alianței a discutat securitatea regiunii în contextul atacurilor asupra navigației comerciale.
Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa, a declarat că aliații au trimis sau vor trimite avioane suplimentare de patrulare maritimă, radare, drone, personal de informații și echipe specializate în examinarea materialelor explozive.
Prioritatea anunțată este obținerea unei imagini mai clare asupra situației din regiune, prin mai mulți senzori și schimb de date. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a indicat suplimentarea resurselor pentru supraveghere, recunoaștere și investigații tehnice și a amintit întărirea flancului estic, inclusiv cu mijloace împotriva dronelor.
Într-un mesaj public din 21 octombrie, Nicușor Dan a precizat că România ceruse sprijin suplimentar pentru combaterea dronelor, supraveghere, recunoaștere și expertiză tehnică, precum și adaptarea și consolidarea prezenței NATO în regiune. El a legat aceste solicitări de protejarea vieților, a navigației, a comerțului și a infrastructurii critice.
În comunicările din 20 octombrie, NATO nu atribuise public Rusiei atacurile asupra navelor comerciale.
România solicitase anterior și ajutor bilateral. Pe 16 octombrie, Dan anunța că Franța răspunsese în 24 de ore cererii de sprijin la Marea Neagră. Atunci, contribuția franceză era în etapa ofertei de echipamente și a discuțiilor tehnice despre necesarul României.
Responsabilitatea europeană și bugetul apărării
În intervenția din 21 octombrie la emisiunea „Wake Up America” de la Newsmax, Nicușor Dan a susținut cererea lui Donald Trump ca statele europene din NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. Președintele a recunoscut că europenii nu au contribuit suficient și a spus că inclusiv România înțelege nevoia creșterii cheltuielilor militare.
Dan a afirmat că România alocă aproximativ 2,5% din produsul intern brut pentru apărare și intenționează să majoreze această pondere. În editorialul adresat publicului american, el susținuse, de asemenea, că europenii trebuie să își asume prima responsabilitate pentru apărarea lor.
Despre incursiunile dronelor, președintele a spus la Newsmax că România și-a îmbunătățit capacitatea de răspuns cu ajutorul aliaților: „La început nu eram pregătiți, dar acum suntem bine pregătiți”. A menționat interceptări în apropierea frontierei de pe Dunăre și consolidarea reacției la incidentele deasupra Mării Negre.
În aceeași intervenție, Dan a salutat eforturile americane de a pune capăt războiului din Ucraina, dar s-a declarat sceptic că Rusia este pregătită să negocieze. El a susținut continuarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, invocând dificultățile economice ale Rusiei ca argument pentru menținerea presiunii.