Nicușor Dan a promulgat luni, 5 octombrie 2026, legea privind intervențiile asupra urșilor, care vizează majorarea cotelor pentru anii 2026 și 2027. Majorarea anunțată este la aproape 900 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenție, în fiecare dintre cei doi ani. Măsurile urmăresc protejarea oamenilor și a bunurilor în situațiile de pericol provocate de urși.
Actul promulgat este Legea 190/2026, potrivit fișei oficiale a proiectului din Camera Deputaților. Președintele a semnat Decretul 793/2026. Legea modifică OUG 81/2021, cadrul pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora.
Promulgarea vine după controlul de constituționalitate și reexaminarea în Parlament. Camera Deputaților adoptase inițial proiectul pe 22 aprilie 2026, iar Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe 26 mai. CCR a respins obiecția prin Decizia 733 din 24 iunie. După cererea de reexaminare din 10 august, Camera Deputaților a adoptat legea pe 16 septembrie, cu 249 de voturi pentru, nouă împotrivă și zece abțineri.
Cotele anunțate pentru 2026 și 2027
Cotele pentru prevenție și intervenție sunt prevăzute pentru două tipuri de acțiuni: reducerea riscurilor și răspunsul la situații în care prezența sau comportamentul unui urs pune în pericol oameni ori bunuri. Cifrele anunțate reprezintă numărul de exemplare prevăzut pentru aceste acțiuni, nu un bilanț al animalelor deja împușcate.
Ca reper istoric, ordonanța stabilea explicit pentru anul 2024 o cotă națională de 426 de exemplare pentru prevenție și 55 pentru intervenție. Aceste valori erau legate de anul respectiv.
Ce puteau decide echipele locale înaintea promulgării
Decizia locală și metodele de intervenție existau deja în forma ordonanței consolidată la 21 mai 2026. Echipa era condusă de primar sau viceprimar și includea jandarmi ori polițiști locali, personal tehnic specializat al gestionarului fondului cinegetic și un medic veterinar. Gestionarul este organizația care administrează fondul de vânătoare și asigură personalul specializat pentru asemenea acțiuni.
Dacă primăria nu avea contract cu gestionarul sau personalul acestuia nu ajungea imediat, ordonanța prevedea participarea personalului tehnic al Gărzii Forestiere. Conducătorul echipei alegea metoda de intervenție și consemna decizia.
Același cadru permitea tranchilizarea și relocarea, precum și extragerea prin eutanasiere sau împușcare, fără obținerea prealabilă a autorizației de capturare ori recoltare prevăzute de procedura indicată în ordonanță.
Intervenția trebuia documentată într-un raport întocmit în cel mult 24 de ore după acțiune și semnat de majoritatea membrilor echipei. Conducătorul avea apoi un termen distinct, de 24 de ore de la întocmire, pentru transmiterea raportului către agenția județeană pentru protecția mediului și comitetul județean pentru situații de urgență.
Riscul și condițiile intervenției în cadrul anterior
Regula din forma consolidată în mai era intervenția graduală, pornind de la alungare, după evaluarea riscului la fața locului. Când viața sau integritatea corporală a unei persoane era amenințată, exista posibilitatea intervenției imediate prin eutanasiere ori împușcare.
O altă excepție privea exemplarele cu vârsta de peste un an aflate în intravilan, adică în perimetrul localității stabilit prin documentațiile de urbanism. Pentru acestea putea fi aleasă oricare dintre metodele prevăzute: alungarea, tranchilizarea și relocarea, eutanasierea sau împușcarea.
Atribuțiile de executare a măsurilor erau împărțite. Tranchilizarea și eutanasierea reveneau medicului veterinar, cu sprijinul personalului specializat. Împușcarea putea fi efectuată exclusiv de personalul tehnic specializat al gestionarului sau al Gărzii Forestiere.
Pentru femelele cu pui, cadrul anterior prevedea preferința pentru alungare ori tranchilizare și relocare. Dacă femela era extrasă prin eutanasiere sau împușcare, iar puii aveau cel mult un an, aceștia trebuiau duși urgent în centre de reabilitare ori adăposturi autorizate.