Fostul vicepremier Oana Gheorghiu a apărat duminică, 25 octombrie, reducerea deficitului, susținând că aceasta a fost necesară, chiar dacă a avut costuri pentru oameni și economie. Poziția sa intervine în disputa cu PSD asupra bilanțului guvernării Bolojan. Tot duminică, Sorin Grindeanu a anunțat agenda miniștrilor partidului pentru săptămâna următoare, de la despăgubirile pentru secetă la deblocarea platformei Work in Romania.
Președintele PSD îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că a lăsat peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor. În postarea sa pe Facebook, Grindeanu susține și că bugetul adoptat în aprilie s-a epuizat în octombrie.
„A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, a afirmat liderul PSD. El cere schimbarea direcției economice prin investiții și măsuri pentru protejarea nivelului de trai. La rândul său, Gheorghiu a cerut compararea acelorași perioade, prin aceeași metodă de calcul, și a susținut că „atacurile politice nu plătesc facturi și nu reduc deficitul”.
Ce anunță pentru agricultori, firme și servicii publice
În agricultură, Grindeanu promite deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine. Acestea sunt două dintre obiectivele pe care le fixează miniștrilor PSD pentru săptămâna următoare.
Pentru sănătate, agenda prevede asigurarea fondurilor necesare funcționării unităților de primiri urgențe, UPU, și serviciilor de Ambulanță din întreaga țară. În economie, Grindeanu anunță auditarea tuturor programelor de sprijin, adică verificarea modului în care funcționează acestea.
În privința fondurilor europene, liderul PSD anunță discuții la Bruxelles pentru ceea ce numește „salvarea banilor din PNRR”. Planul Național de Redresare și Reziliență finanțează reforme și investiții; discuțiile anunțate au ca obiectiv păstrarea acestor finanțări.
La transporturi, Grindeanu pune pe listă ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a secțiunii de autostradă Tigveni–Curtea de Argeș. Separat, promite deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu. Potrivit lui, lipsa acordului permite desfășurarea lucrărilor pe doar 45% din șantier.
Agenda mai cuprinde punerea în funcțiune a grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale și o întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră. În Justiție, Interne și învățământul preuniversitar, Grindeanu anunță aplicarea unor măsuri pentru combaterea violenței în școli.
Work in Romania: trei fluxuri sunt dezactivate
Pentru angajatorii care vor să aducă lucrători străini, Grindeanu promite deblocarea Work in Romania. El spune că platforma este așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești.
Duminică, pagina oficială Work in Romania indica trei fluxuri dezactivate: înregistrarea angajatorului, autorizarea angajatorului și depunerea cererii unice pentru vizele de lungă ședere de tip D/AM2.
Motivul indicat este o decizie a Curții de Apel București de suspendare a executării Ordinului ministrului muncii nr. 1073/2026, care aprobă lista ocupațiilor deficitare. Platforma este concepută pentru crearea conturilor de angajator, încărcarea ofertelor ferme de muncă, depunerea cererilor și urmărirea stadiului solicitărilor. Blocajul anunțat oficial privește cele trei etape enumerate.
Deficitul anual, cel trimestrial și plățile efective
Grindeanu mai susține că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, indiferent de metodologie. Disputa precedă declarațiile de duminică: pe 23 octombrie, PNL ceruse PSD să retragă comunicatul din ziua anterioară, contestând interpretarea social-democraților asupra cifrelor Eurostat.
Datele anuale publicate de Eurostat pe 21 octombrie arată pentru România un deficit de 7,8% din produsul intern brut, PIB, în 2025, cel mai ridicat din UE. Ministerul Finanțelor a precizat într-un comunicat din 22 octombrie că nivelul a scăzut de la 9,2% din PIB în 2024, o reducere de 1,4 puncte procentuale.
Separat, seria trimestrială Eurostat indică un deficit de 9,2% pentru trimestrul al doilea din 2026, față de 5,5% în primul trimestru. Indicatorul este ajustat sezonier, pentru a ține seama de variațiile care se repetă în cursul anului, și este raportat la PIB-ul trimestrului, ajustat în același fel. Datele pentru 2026 sunt provizorii.
Ministerul Finanțelor a explicat că acel 9,2% reprezintă deficitul trimestrului al doilea, nu deficitul cumulat la șase luni sau rezultatul întregului an. Deficitul măsoară diferența cu care cheltuielile statului depășesc veniturile, însă perioada și regulile de înregistrare schimbă indicatorul folosit.
Execuția națională „cash” urmărește încasările și plățile efective. Pentru primele nouă luni din 2026, Finanțele indică un deficit de 3,82% din PIB-ul anual. Metodologia europeană ESA înregistrează veniturile și cheltuielile în funcție de momentul economic în care apar, inclusiv obligațiile de plată. Ministerul explică ameliorarea rezultatului cash și prin încasări de fonduri europene și gestionarea calendarului plăților.
Ținta anuală cash indicată de Ministerul Finanțelor pentru 2026 este de 6,2% din PIB. Atingerea ei rămâne condiționată, în evaluarea ministerului, de menținerea disciplinei bugetare în trimestrul al patrulea.