Pacienți ajung să cumpere din farmacii medicamente pe care ar fi trebuit să le primească în spitale, potrivit farmaciștilor citați de Observator într-un material publicat pe 6 octombrie. Pentru asigurații internați în spitale publice, contractul-cadru prevede rambursarea anumitor cheltuieli, la cerere, dacă sunt îndeplinite condițiile privind dreptul la tratament și documentele medicale.
Farmaciștii spun că întâlnesc zilnic asemenea situații. Observator semnalează lipsuri de medicamente pentru bolnavii de inimă și de cancer, fără să identifice spitalele, farmaciile, produsele ori numărul pacienților afectați.
În ce condiții poate cere pacientul banii înapoi
Regula este prevăzută de articolul 99 din contractul-cadru al sistemului de asigurări de sănătate. Pentru rambursare, pacientul trebuie să fie asigurat, să fi suportat cheltuielile în timpul internării într-un spital public și să fi avut dreptul, potrivit contractului-cadru, la medicamentele, materialele sanitare sau investigațiile respective fără contribuție personală.
Cheltuielile trebuie să aibă la bază documente medicale întocmite de medicul curant din secția în care este internat pacientul. Aceste condiții trebuie îndeplinite împreună pentru ca spitalul să aibă obligația restituirii banilor.
Cererea se adresează spitalului public. Rambursarea este obligația acestuia și se face numai din veniturile sale, pe baza unei metodologii proprii aprobate de conducere. Procedura concretă este stabilită prin metodologia spitalului; articolul 99 nu prevede un termen numeric pentru plata banilor.
Contractul-cadru obligă spitalele să acopere cheltuielile necesare tratării asiguraților internați, inclusiv materialele sanitare și investigațiile paraclinice, precum analizele medicale. Pentru medicamente, obligația este delimitată de lista prezentată la contractare. Regula se aplică atât internărilor continue, cât și spitalizării de zi, cu excepțiile prevăzute de contract.
Medicamentele și materialele sanitare pentru afecțiunile din programele naționale de sănătate au finanțare distinctă, la fel ca anumite dispozitive și servicii de diagnostic sau tratament din aceste programe. Contractul prevede separat și finanțarea radioterapiei din subprogramul oncologic pentru bolnavii internați continuu în alte secții decât cea de radioterapie. Dreptul la rambursare depinde, așadar, de încadrarea cheltuielii și de documentele medicale ale pacientului.
Ce finanțare de avarie fusese anunțată pentru octombrie
Ministerul Sănătății descrisese presiunea financiară într-un comunicat din 16 septembrie. Pentru octombrie, instituția estima un necesar suplimentar de 98 de milioane de lei pentru serviciile județene de ambulanță și unitățile de primiri urgențe, unde sunt evaluați și tratați pacienții care au nevoie de îngrijiri urgente.
Din această sumă, 36 de milioane de lei erau necesare pentru salariile din UPU-urile spitalelor subordonate ministerului, iar 20 de milioane pentru cheltuielile materiale ale acelorași unități. Alte 30 de milioane vizau cheltuielile materiale ale UPU-urilor din spitalele autorităților locale, iar 12 milioane, pe cele ale ambulanțelor județene.
Pentru salariile și cheltuielile materiale ale UPU-urilor din spitalele sale, ministerul anunța că urma să mute 56 de milioane de lei din programele HIV/SIDA, Securitate Transfuzională, Mama și Copilul și din Acțiuni Centralizate. Avertiza că, în urma acestei măsuri, programele respective urmau să rămână fără finanțare în decembrie.
Încă 42 de milioane de lei urmau să fie mutate din fondurile destinate salariilor medicilor rezidenți aflați în pregătire în spitalele autorităților locale. Banii erau prevăzuți pentru funcționarea ambulanțelor județene și acoperirea cheltuielilor materiale ale UPU-urilor.
Pentru septembrie, ministerul preciza că redistribuise deja 21,5 milioane de lei din trimestrul al patrulea în trimestrul al treilea pentru UPU și redirecționase 20 de milioane de lei din Programul Național de Vaccinare către ambulanțele județene.
Necesarul estimat până la sfârșitul anului: 980 de milioane de lei
Analiza prezentată pe 16 septembrie estima la 980 de milioane de lei necesarul financiar pentru programele Ministerului Sănătății și cheltuielile aferente până la sfârșitul anului. Redistribuirile anunțate pentru octombrie urmăreau să acopere salariile și cheltuielile materiale ale serviciilor de urgență.
Cseke Attila, ministru interimar al Sănătății la momentul declarației, le descria drept o „soluție de avarie”. El explica dificultatea acoperirii nevoilor prin mutarea banilor între destinații: „Când relocăm bani dintr-o zonă pentru o nevoie urgentă, apare un nou necesar de finanțare. Problema nu dispare, ci se mută.”
Tot pe 16 septembrie, după o discuție cu managerul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „CC Iliescu”, Cseke Attila declara că unitatea avea în acel moment resursele necesare pentru continuarea serviciilor medicale și a intervențiilor chirurgicale.