Călin Georgescu revenise în țară după deplasări în străinătate și răspunsese chemărilor judiciare, împrejurări care au cântărit în decizia de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu. Judecătorul Vlad Andriescu, de la Tribunalul București, explică în motivarea publicată de presă pe 16 octombrie că a evaluat această conduită împreună cu vechimea faptelor cercetate, natura lor economică și situația personală a inculpatului.
Hotărârea din 13 octombrie 2026 nu era definitivă. DIICOT a contestat înlocuirea măsurii, astfel că, la 16 octombrie, Georgescu rămânea în arest preventiv, în așteptarea soluției Curții de Apel București.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost arestat preventiv pe 29 septembrie, în dosarul în care procurorii îl acuză de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Prejudiciul invocat în anchetă este de aproximativ 1,1 milioane de euro. Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.
De ce a contat comportamentul din timpul anchetelor
Pentru evaluarea riscului de sustragere, judecătorul a luat în calcul lunile în care Georgescu fusese în libertate, inclusiv fără vreo măsură preventivă. În acea perioadă ar fi avut posibilitatea să părăsească România și să nu mai revină, observă magistratul.
„Atunci când a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare”, arată judecătorul în motivare.
Magistratul a reținut și că nu existau date potrivit cărora Georgescu ar fi ignorat chemările organelor judiciare sau ar fi încălcat obligațiile din perioada în care se aflase sub control judiciar. A considerat că acest comportament permite anticiparea respectării obligațiilor și pe viitor.
Concluzia sa a fost că riscurile procesuale puteau fi gestionate prin arest la domiciliu. Această măsură presupune în continuare privarea de libertate, dar se execută în locuință, cu restricții și supraveghere.
Fapte cercetate din 2021–2022 și circumstanțe personale favorabile
Un alt argument privește timpul scurs de la presupusele fapte. Acuzația analizată în motivare plasează conduita cercetată la 22 și 28 decembrie 2021 și la 20 ianuarie 2022. Dosarul reunește două sesizări: una din 19 iulie 2022, înregistrată inițial la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, și alta din 27 mai 2024, înregistrată la DIICOT.
Judecătorul a apreciat că gravitatea acuzațiilor nu justifică, singură, continuarea arestării preventive. În analiza sa, pericolul concret pentru ordinea publică se atenuează odată cu trecerea timpului, iar menținerea detenției trebuie susținută prin motive specifice. A reținut totodată că din dosar nu rezultau date despre comiterea sau pregătirea unor fapte asemănătoare după formularea sesizărilor.
A contat și natura economică, fără violență, a infracțiunilor cercetate. Magistratul a cântărit această împrejurare alături de conduita procesuală și de circumstanțele personale favorabile: lipsa antecedentelor penale, domiciliul stabil și integrarea socială. În motivare sunt menționate și căsătoria, existența a doi copii minori și studiile superioare.
Suspiciunea rezonabilă rămâne, iar ancheta continuă
Judecătorul a menținut evaluarea existenței unei suspiciuni rezonabile că Georgescu ar fi comis faptele cercetate. A apreciat, de asemenea, că o formă de privare de libertate rămâne necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, însă a considerat arestul la domiciliu suficient și proporțional în acel stadiu. Hotărârea privește măsura preventivă, fără să soluționeze acuzațiile.
În dosar au fost audiați martori și părți, au fost efectuate interceptări, percheziții informatice și demersuri judiciare în străinătate. Anchetatorii au verificat și traseul sumelor de bani. Unele solicitări de ajutor judiciar adresate autorităților străine au necesitat perioade mai lungi pentru îndeplinire, explică magistratul.
Judecătorul a apreciat că investigația s-a desfășurat într-un ritm firesc pentru specificul faptelor și că administrarea probelor părea să se deruleze în bune condiții, atât înainte, cât și după arestare.
Potrivit articolului 242 alineatul (2) din Codul de procedură penală, înlocuirea cu o măsură mai ușoară presupune îndeplinirea condițiilor legale pentru aceasta și aprecierea, după evaluarea împrejurărilor concrete și a conduitei inculpatului, că este suficientă pentru scopul urmărit: buna desfășurare a procesului, împiedicarea sustragerii ori prevenirea unei alte infracțiuni.
Ce restricții a stabilit Tribunalul
Minuta din 13 octombrie prevede 30 de zile de arest la domiciliu, începând de la rămânerea definitivă a încheierii. Tot ea stabilește dreptul procurorilor și al lui Georgescu de a formula contestație în 48 de ore de la comunicare.
Pe durata arestului la domiciliu, Georgescu ar trebui să se prezinte ori de câte ori este chemat de organele judiciare. I-ar fi interzis să comunice cu persoana vătămată sau cu membrii familiei acesteia, cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții din cauză.
Tribunalul a impus și comunicarea periodică a informațiilor relevante despre mijloacele sale de existență. Judecătorul a legat această obligație de natura patrimonială a acuzațiilor: evaluarea situației materiale ar permite monitorizarea conduitei sale în scopul prevenirii unor fapte asemănătoare.
Supravegherea ar reveni secției de poliție în raza căreia locuiește. Arestul la domiciliu presupune obligația de a nu părăsi locuința fără permisiune, cu excepțiile prevăzute de lege. Sunt permise deplasările pentru prezentarea la chemările judiciare; alte ieșiri necesită o cerere scrisă și motivată și aprobare pentru durata și locurile stabilite. În situații urgente, pentru motive întemeiate, locuința poate fi părăsită strict pentru timpul necesar, cu informarea imediată atât a poliției care supraveghează măsura, cât și a organului judiciar competent.
Încălcarea cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor poate conduce la înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă, avertizează Tribunalul în încheiere.