La ședința din 28 septembrie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Ilfov nu a instituit starea de alertă solicitată pentru zona Sintești, din comuna Vidra. A adoptat în schimb Hotărârea nr. 9, prin care a constituit un grup de lucru coordonat de Prefectura Ilfov și a dispus verificări privind deșeurile, transportul lor și riscurile de incendiu sau poluare, potrivit comunicatului Prefecturii. Diana Buzoianu a criticat decizia și componența grupului pe 29 septembrie.
Ce măsuri a dispus CJSU Ilfov
Instituțiile desemnate trebuie să verifice cum sunt gestionate și depozitate deșeurile, pe ce trasee sunt transportate și ce documente însoțesc transporturile. Controalele vizează și activitățile care pot genera incendii ori poluare. Astfel, verificările anunțate privesc atât circulația deșeurilor, cât și locurile unde acestea pot fi arse.
Hotărârea prevede analiza impactului asupra sănătății populației, intensificarea acțiunilor de prevenire și monitorizarea zonelor cu incendii repetate sau arderi necontrolate. Prefectura precizează că măsurile sunt obligatorii și executorii pentru instituțiile desemnate. Comunicatul prezintă ce au de făcut acestea, fără să anunțe rezultate ale verificărilor.
De ce nu a fost instituită starea de alertă
Prefectura susține că declararea stării de alertă trebuie să respecte procedura legală și să se bazeze pe analiza factorilor de risc și pe datele instituțiilor competente. Instituția spune că măsuri suplimentare, inclusiv alerta, pot fi analizate ulterior pe baza datelor obținute. Decizia din 28 septembrie nu închide, așadar, posibilitatea unei noi evaluări.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ceruse pe 24 septembrie declanșarea urgentă a procedurilor pentru instituirea alertei, în condițiile legii. Solicitase Prefecturii Ilfov activarea mecanismelor pentru zona arderilor, iar Prefecturii București coordonarea răspunsului pentru protejarea populației Capitalei. Buzoianu argumenta că intervențiile punctuale de până atunci, între care controale, amenzi și confiscări, nu împiedicaseră reapariția arderilor.
Ministra cerea o intervenție continuă care să urmărească întregul traseu al deșeurilor: cine le predă, cine le transportă, unde ajung, cine le arde și cine cumpără materialele recuperate. Ministerul a anunțat și intenția de a monitoriza continuu aerul la sursă și în comunitățile posibil afectate, inclusiv prin măsurători PM2.5 și PM10. Anunțul nu stabilește că această monitorizare a fost deja realizată.
Pentru a explica nevoia unei intervenții mai ample, ministerul a invocat date ale Gărzii Naționale de Mediu: 643 de controale privind activitățile ilegale cu deșeuri în întregul an 2025 și 1.052 în perioada 1 ianuarie–31 august 2026. În 2025 au fost aplicate 546 de sancțiuni, iar valoarea sancțiunilor din primele opt luni ale lui 2026 a fost de 14,14 milioane de lei. Aceste cifre sunt naționale, nu rezultate ale controalelor din Sintești.
Ce contestă Diana Buzoianu
Pe 29 septembrie, Diana Buzoianu a calificat decizia drept „superficială” și a susținut că Direcția de Mediu București nu a fost inclusă în grupul de lucru, deși, potrivit ei, gestionează datele stației de monitorizare a aerului din Sintești. Prefectura nu enumeră în comunicat componența completă a grupului, astfel că absența instituției nu poate fi verificată din documentul publicat. Nici rolul invocat de ministră privind datele stației nu este confirmat independent.
Buzoianu a mai afirmat că prefecta de Ilfov anunțase reluarea ședinței pentru analiza stării de alertă în termen de trei zile, dar că ulterior a comunicat doar constituirea grupului. Prefectura spune că va urmări evoluția situației din Sintești și rezultatele măsurilor dispuse, iar o eventuală stare de alertă va putea fi analizată pe baza datelor furnizate de autoritățile responsabile.