Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îi va cere președintelui Nicușor Dan organizarea de alegeri parlamentare anticipate la consultările de luni, 5 octombrie 2026, de la Cotroceni. Petrișor Peiu, liderul senatorilor partidului, a anunțat că delegația va pune în discuție și rolul constituțional al șefului statului, contestând excluderea AUR din formula de guvernare dorită de acesta.
Peiu a explicat mandatul duminică seară, 4 octombrie, într-un interviu la Digi24. Senatorul susține că partidele nu reușesc să formeze o majoritate stabilă și că ieșirea din blocaj trebuie căutată printr-un nou vot al cetățenilor.
„Îi vom transmite domnului președinte Nicușor Dan că soluția democratică, rațională, rezonabilă, constituțională, de ieșire dintr-un blocaj în care nu se poate face o majoritate stabilă este organizarea de alegeri anticipate”, a declarat Peiu.
AUR este programat la Cotroceni la ora 14:30, după PSD, care deschide consultările la 14:00, potrivit programului transmis de Administrația Prezidențială. Discuțiile continuă cu celelalte partide și grupuri parlamentare, ultima întâlnire fiind cea cu parlamentarii neafiliați, prevăzută pentru 19:00.
Propunerea AUR diferă de soluția anunțată de președinte după respingerea cabinetului Siegfried Mureșan. La 30 septembrie, Nicușor Dan ceruse un guvern fără AUR și anunțase că va desemna un nou candidat de premier după consultările din 5 octombrie. Cabinetul Mureșan obținuse 182 de voturi favorabile, cu 51 mai puține decât minimumul de 233 necesar învestirii.
Peiu contestă intervenția președintelui în formula de guvernare
Liderul senatorilor AUR îi reproșează lui Nicușor Dan că stabilește ce partide pot participa la guvernare. El susține că această abordare nu respectă rolul constituțional al președintelui și cere celorlalte formațiuni să îi conteste conduita.
„Un președinte care vine și spune partidul cutare nu poate să intre în guvern, celălalt poate, nu este normal”, a spus Peiu. Senatorul a invocat și nemulțumirea AUR față de desemnarea unui candidat de premier dintr-un partid fără acordul acelui partid.
Peiu a comparat comportamentul președintelui cu cel al șoricelului Jerry, care așteaptă după colț să lovească un motan cu barosul. I-a cerut o abordare „mai serioasă, mai pragmatică”, care să țină cont de Constituție și de realitatea politică, și a calificat conduita sa drept „cam infantilă”.
Întrebat despre eventuale negocieri între PSD și AUR, Peiu a susținut că acestea nu au loc deoarece președintele a interzis cooptarea AUR la guvernare. Tot el a respins drept „minciună” argumentul lui Nicușor Dan că participarea partidului ar afecta relațiile României cu partenerii de securitate și cu Uniunea Europeană.
Peiu și Dan invocă stabilitatea financiară
Peiu spune că AUR a avut, în săptămâna dinaintea interviului, întâlniri cu creditori internaționali importanți ai României. Potrivit senatorului, partidul le-a răspuns la întrebări, interlocutorii s-au declarat satisfăcuți, iar AUR le-a transmis că nu urmărește afectarea stabilității financiare a statului.
El a prezentat reducerea cheltuielilor publice drept obiectiv al AUR, susținând că partidul ar face reduceri mai consistente decât actualul guvern. A mai afirmat că formațiunea nu are un program de ieșire din UE sau NATO și nici de nerespectare a celor două tratate europene ori a tratatului NATO.
Nicușor Dan își justificase poziția privind AUR prin mandatul pe care consideră că l-a primit de la alegători: păstrarea direcției prooccidentale și a unei traiectorii financiare fără turbulențe. În conferința de presă din 30 septembrie, de la Praga, președintele a susținut că AUR nu îndeplinește aceste condiții și că intrarea sa în guvern ar deteriora relațiile cu partenerii externi.
Tot atunci, Dan a respins anticipatele invocând dificultățile bugetare. „Alegeri anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu putem face rectificare”, a spus el, argumentând că un guvern interimar nu ar putea face această ajustare a bugetului aprobat, inclusiv a sumelor disponibile pentru instituții și servicii publice.
Președintele a spus că investitorii, băncile și fondurile care finanțează România i-au transmis că nu este momentul pentru anticipate. În evaluarea sa, un nou scrutin ar putea aduce aceleași partide înapoi la masa negocierilor, cu aceeași nevoie de a construi o majoritate.
„Sunt oameni cu copii, cu rate, nu putem să ne jucăm cu viețile lor pur și simplu”, a declarat Nicușor Dan.
Când poate fi dizolvat Parlamentul
Pentru formarea unui guvern în actualul Parlament, Constituția prevede că președintele desemnează un candidat de premier după consultarea partidului care are majoritatea absolută sau, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul are zece zile de la desemnare pentru a cere votul de încredere asupra programului și a întregii liste de miniștri. Învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor, reuniți în ședință comună.
Organizarea anticipatelor presupune dizolvarea Parlamentului. Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate lua această decizie după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Termenul de 60 de zile pornește de la prima solicitare de învestitură, adică de la cererea de acordare a încrederii Parlamentului. Constituția îi permite președintelui dizolvarea în aceste condiții, fără să o impună automat.
Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. Dizolvarea este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Atribuția nu poate fi exercitată nici în timpul interimatului prezidențial. După dizolvare, alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni.