Republica Moldova ar fi mai în siguranță dacă s-ar uni cu România, consideră președinta Maia Sandu, care spune însă că sondajele nu indică o majoritate favorabilă acestei opțiuni. La Moldova Security Forum din Chișinău, pe 8 octombrie 2026, ea a explicat de ce susține în continuare integrarea în UE: această cale beneficiază de sprijin majoritar și, în opinia sa, ar contribui la securitatea țării.
„Chiar cred că R. Moldova ar fi în mai mare siguranță împreună cu România”, a spus Sandu în discuția de deschidere a forumului. În discursul susținut la același eveniment, președinta a descris nevoile concrete ale țării: apărare împotriva amenințărilor din aer, echipamente greu de procurat și cooperare cu partenerii europeni.
De ce continuă calea europeană
Sandu a explicat că dezbaterea despre unire a început odată cu independența Republicii Moldova. A evocat istoria și Pactul Ribbentrop-Molotov, apoi a arătat că susținătorii unirii au motive diferite: identitare, economice sau de securitate. În evaluarea sa, amenințările tot mai mari fac ca mai mulți oameni să discute despre această opțiune.
Pentru realizarea unirii, a spus președinta, este nevoie de acordul majorității cetățenilor. Ea a invocat sondajele pentru a explica alegerea politică pe care o susține:
„Conform sondajelor, în prezent nu există o majoritate. Dar există o majoritate pentru integrarea europeană și noi credem că, deși UE nu este o uniune de apărare, oricum ar contribui la un mai mare grad de securitate al Republicii Moldova. Iată de ce continuăm să susținem planul de integrare europeană”.
Dronele și dificultatea de a cumpăra echipamente la timp
În discursul publicat de Președinția Republicii Moldova, Sandu a indicat apărarea antiaeriană drept principala prioritate imediată. Ea a afirmat că nouă drone rusești încălcaseră spațiul aerian al țării în cele șapte zile anterioare intervenției din 8 octombrie și că în septembrie fuseseră peste 20.
Tehnologia avansează mai repede decât poate Moldova să procure echipamentele necesare, a explicat președinta. Ciclurile de inovare pentru drone și sistemele care le combat se măsoară în luni, iar tehnologia ofensivă evoluează mai rapid decât mijloacele de apărare.
Unele echipamente de care țara are nevoie nu sunt disponibile pe piață. Când apar, Moldova concurează cu cererea celorlalte state europene, iar un cumpărător mic ajunge greu în fața rândului, a spus Sandu. La aceste dificultăți se adaugă regulile de achiziții concepute pentru timp de pace, pe care le consideră prea lente în raport cu amenințarea dronelor.
Sandu a prezentat Instrumentul European pentru Pace ca principalul sprijin pentru efortul de consolidare a apărării antiaeriene din 2021. Potrivit declarației sale, Moldova este al doilea beneficiar ca mărime, după Ucraina.
„Pentru a ține pasul, avem nevoie de reguli comune, proiecte comune și resurse puse în comun. Pentru Moldova, apartenența la Uniunea Europeană este platforma firească pentru toate trei”, a spus președinta.
Moldova, partener pentru Ucraina și UE
Sandu a susținut că Moldova contribuie deja la securitatea Europei prin relația cu Ucraina și combaterea criminalității transfrontaliere. A invocat cei 1.200 de kilometri de frontieră cu Ucraina și rolul unei granițe cu un stat prieten: în argumentul său, aceasta permite țării aflate în război să-și păstreze forțele acolo unde se duc luptele, în est.
Potrivit cifrelor prezentate de președintă la forum, peste un milion de ucraineni care fugeau de război au intrat în Moldova din 2022, iar aproximativ 100.000 și-au găsit aici o casă.
Moldova a pus la dispoziție drumuri și căi ferate pentru exporturile ucrainene când rutele din Marea Neagră au fost blocate, în 2023 și din nou în 2026, a declarat Sandu. A menționat și posibilitatea tranzitului gazelor prin teritoriul moldovean, precum și reducerea tarifelor de tranzit pentru cereale și gaze. Președinta a explicat aceste măsuri prin legătura dintre capacitatea Ucrainei de a rezista războiului și securitatea Moldovei.
În privința cooperării cu UE, Sandu a spus că polițiștii și polițiștii de frontieră moldoveni au schimbat în 2025 peste 11.000 de mesaje securizate cu omologii europeni, în cadrul operațiunilor comune împotriva traficului de arme și droguri, criminalității cibernetice și spălării banilor.
În argumentul său pentru aderare, o Moldovă membră a UE ar întări frontiera estică a Europei și ar proteja flancul sud-vestic al Ucrainei. „O Moldovă lăsată într-o zonă gri i-ar oferi Rusiei o pârghie permanentă împotriva ambelor”, a declarat președinta.