Un profesor de 89 de ani a predat fizică în două școli din Sectorul 4 al Bucureștiului, atât la gimnaziu, cât și la liceu, în anul școlar 2025–2026, potrivit lui Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB).
Lixandru a prezentat cazul pe 14 septembrie 2026, în interviul acordat emisiunii DC Edu, moderată de Sorin Ivan. Discuția privea dificultățile de ocupare a catedrelor și atragerea tinerilor în învățământ, într-un moment în care școlile din Capitală aveau încă posturi neocupate.
„89 de ani și încă preda?”, a întrebat moderatorul. Inspectorul a confirmat vârsta și faptul că profesorul lucrase în două unități din Sectorul 4. La întrebarea „Gimnaziu sau liceu?”, răspunsul său a fost: „Gimnaziu și liceu”. Verificarea evidențelor îi surprinsese pe reprezentanții inspectoratului:
„Noi am crezut că este o eroare în sistemul nostru de evidență!”, a spus Lixandru.
Posturi vacante la fizică, chimie și informatică
La data interviului, în a doua săptămână a anului școlar 2026–2027, în București rămăseseră posturi vacante la fizică, chimie, informatică și pregătire sau instruire practică. Numărul lor era „de ordinul zecilor”, iar candidații la concursul de ocupare a posturilor fuseseră foarte puțini, explica inspectorul.
„Lucrăm cu foarte mulți pensionari”, spunea Lixandru. El își exprima îngrijorarea pentru următorii ani: din informațiile sale, tot mai puțini tineri se îndreptau spre Facultatea de Fizică, iar numărul absolvenților scădea. „Mă întreb ce o să se întâmple peste patru-cinci ani”, afirma inspectorul, pornind de la lipsa profesorilor de fizică din Capitală.
La nivel național, datele Ministerului Educației din februarie 2026, pentru învățământul preuniversitar, cuprind 200.845 de cadre didactice. Dintre acestea, 1.475 aveau vârste între 70 și 90 de ani.
În aceeași evidență, 43.818 de persoane aveau cel puțin 55 de ani, adică aproximativ 21,8% din total. Grupa de 45–54 de ani era și mai numeroasă: 75.480 de persoane, reprezentând aproximativ 37,6%. Distribuția descrie structura de vârstă a personalului din anul școlar 2025–2026.
Studenții care predau și proiectul de mentorat propus
O altă categorie despre care inspectorul a vorbit era cea a studenților care intrau la clasă înainte să își termine studiile. Lixandru spunea că discutase cu foști elevi și că existau studenți care solicitau o jumătate de normă sau o normă întreagă, acolo unde era posibil, pentru a preda disciplinele de care erau pasionați.
„Noi îi considerăm necalificați pentru că nu și-au finalizat studiile”, explica el. Separat, inventarul persoanelor fără studii corespunzătoare postului, realizat la nivelul Bucureștiului, cuprindea, potrivit inspectorului, 319 persoane care predau diverse discipline.
Pentru studenții aflați deja la catedră, Lixandru intenționa să demareze în anul școlar 2026–2027 un proiect căruia se gândea să îi dea numele „Student la catedră”. Aceștia ar fi primit mentorat, consiliere și orientare spre cariera didactică, iar apoi ar fi putut atrage și alți colegi către învățământ.
Plata cu ora și alegerea dintre școală și un angajator privat
Lixandru identifica și un obstacol financiar în păstrarea personalului. El afirma că, începând cu anul școlar anterior, sistemul pierduse mulți colegi pensionari din cauza remunerării în regim de plată cu ora. În evaluarea sa, această formă de plată devenise mai puțin atractivă și pentru personalul didactic asociat, remunerat exclusiv astfel, precum și pentru studenți.
„Mi se pare normal ca la o activitate egală să fie o remunerație egală”, spunea inspectorul. Pentru atragerea absolvenților, propunea masteratul didactic, orientat spre pregătirea pentru meseria de profesor, îndrumare la începutul carierei și stimulente materiale. El vedea posibilitatea de a urma în paralel un master de specialitate și unul didactic, cu bursă, drept una dintre căile de apropiere a tinerilor de învățământ.
În aceeași discuție, Lixandru susținea că vocația și satisfacția de a lucra cu elevii au contat în alegerea profesiei pentru majoritatea colegilor pe care îi cunoscuse în cei 30 de ani de activitate. Propunerile sale includeau însă și un sprijin financiar care să facă școala atractivă pentru viitorii absolvenți.
Era nevoie, spunea el, de mentorat și de „un sistem de cointeresare materială atractiv, astfel încât viitorul absolvent al unei universități să aleagă Colegiul Gheorghe Șincai în detrimentul companiei private”.