La începutul anului școlar 2025–2026, învățământul preuniversitar din România avea cu circa 4.700 de cadre didactice mai puține și cu 20.800 de copii și elevi mai mulți decât în anul anterior, potrivit comparației datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicată de Edupedu la 5 octombrie 2026. Evoluția vine după asigurările date în vara lui 2025 că măsurile fiscal-bugetare nu vor scoate oameni din sistem.
Scăderea efectivului didactic apare și în contextul unei redistribuiri a orelor de predare. Ministerul Educației și Cercetării consemnează, în analiza sa pentru 2025–2026, mai puține norme ocupate de personal calificat angajat pe perioadă determinată și de personal calificat plătit cu ora, dar mai multe norme ocupate de titulari. INS numără persoane, iar aceste tabele ministeriale numără norme. Comparația efectivelor nu stabilește singură cauzele scăderii sau câte persoane au fost concediate.
Ce cuprinde comparația dintre cei doi ani școlari
Comunicatul INS pentru Ziua Mondială a Educației indică 219.900 de cadre didactice în preuniversitarul din 2025–2026. Pentru 2024–2025, baza folosită în comparație este de 224.609 cadre didactice, obținută prin excluderea personalului din învățământul superior din totalul INS de 251.853. Diferența este de aproximativ 4.700 de persoane, întrucât totalul pentru 2025–2026 este publicat rotunjit, în mii.
În paralel, numărul copiilor și elevilor a crescut de la 2.917.000 la 2.937.800. Raportate la efectivele anului anterior, cele două schimbări înseamnă aproximativ 2,1% mai puține cadre didactice și 0,7% mai mulți copii și elevi.
Statistica include creșele, grădinițele, învățământul primar și gimnazial, liceal, profesional, postliceal și de maiștri. Sunt cuprinse unitățile publice și private, precum și învățământul de masă și cel special. Momentul de referință al cercetărilor este începutul anului școlar 2025–2026.
Totalurile de 219.900 de cadre didactice și 2.937.800 de copii și elevi figurau deja în comunicatul INS pentru Ziua Copilului din 2026. Comunicatul din 5 octombrie le reia, iar comparația cu anul anterior evidențiază scăderea personalului concomitent cu creșterea populației școlare.
Ce promitea Daniel David în vara lui 2025
Pe 7 iulie 2025, Daniel David, ministrul educației de atunci, afirma în mesajul despre măsurile de criză pentru educație și cercetare: „în educație-cercetare nu dăm oameni afară și nu scădem salariile”. El susținea că schimbările puteau fi făcute fără încetarea contractelor existente.
Mecanismul prezentat de David era ca majorarea normei de predare cu două ore pe săptămână să folosească orele din normele libere, repartizate până atunci la plata cu ora. Ministrul invoca peste 30.000 de asemenea norme și spunea că redistribuirea lor va permite păstrarea oamenilor în sistem.
În informarea preliminară din 15 septembrie 2025, ministerul anunța că numărul normelor ocupate de titulari crescuse cu circa 3%, iar cel al normelor ocupate de personal calificat angajat pe perioadă determinată rămăsese relativ constant. Instituția explica și că cele două ore suplimentare de predare erau redistribuite în interiorul săptămânii de lucru de 40 de ore. Creștea timpul de predare la clasă, prin reorganizarea celorlalte activități.
Mai multe norme pentru titulari, mai puține pentru suplinitori și plata cu ora
O normă didactică reprezintă volumul săptămânal de ore de predare aferent unui post, în funcție de categoria de personal. Un profesor poate avea norma de bază și, separat, ore suplimentare plătite cu ora. Reducerea normelor pentru aceste ore poate afecta astfel și activitatea unor profesori care își păstrează postul.
Analiza de impact a Legii 141/2025, inclusă în Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2024–2025, urmărește și efectele măsurilor pentru 2025–2026. Tabelul ministerului indică o creștere a normelor ocupate de titulari, angajați cu contract pe durată nedeterminată, de la 156.390 la 158.605, cu 2.215 norme.
Ministerul explică această creștere prin faptul că intrările în sistem prin concursul de titularizare au depășit ieșirile prin pensionare, dar și prin transformarea unor contracte pe durată determinată în contracte pe durată nedeterminată după promovarea definitivatului, examenul de confirmare în cariera didactică.
Pentru personalul calificat angajat pe perioadă determinată în norma de bază, tabelul arată însă o reducere de la 37.200 la 35.128 de norme, cu 2.072. Ministerul leagă scăderea de majorarea normei didactice: mai multe ore sunt acoperite prin obligația de predare a cadrelor deja încadrate.
Cea mai amplă reducere dintre aceste categorii apare la normele ocupate de personal calificat în regim de plată cu ora: de la 30.128 la 16.579, cu 13.549 mai puține. Analiza ulterioară indică astfel o scădere de aproape 45%, față de anul școlar anterior.
Plata cu ora acoperea atât ore suplimentare ale titularilor și ale profesorilor angajați pe perioadă determinată, cât și activitatea unor persoane angajate exclusiv în acest regim. În informarea din septembrie, ministerul estima că în anul școlar 2024–2025 existaseră circa 5.600 de persoane din această ultimă categorie, precum cadre didactice asociate și pensionari.
Cum s-a schimbat organizarea claselor
În învățământul public de masă, numărul mediu de elevi pe clasă sau grupă a crescut de la 20,5 în 2024–2025 la 20,8 în 2025–2026, potrivit aceleiași analize ministeriale. Instituția leagă majorarea limitelor superioare ale efectivelor de o reducere cu aproximativ 0,8% a numărului de clase și grupe din acest segment.
În învățământul primar și gimnazial, numărul elevilor care învățau în regim simultan a crescut de la 97.699 la 104.382, cu 6.683. În acest regim, elevi din ani de studiu diferiți învață în aceeași clasă. Ministerul leagă creșterea de majorarea numărului minim de elevi necesar pentru organizarea unei clase de sine stătătoare.