Elevi îmbrăcați în negru au mers luni, 28 septembrie 2026, la școală pentru a protesta față de proiectul uniformelor obligatorii. Consiliul Național al Elevilor (CNE) îi îndemnase să participe voluntar, fără să lipsească de la ore. Acțiunea a avut loc după votul din Senat, în timp ce proiectul aștepta dezbaterea în Camera Deputaților.
În București, participarea a fost semnalată la colegiile „Gheorghe Șincai” și „Spiru Haret” și la Școala Gimnazială nr. 175. Elevii au ales aceeași culoare pentru a arăta diferența dintre o ținută purtată de bunăvoie și una impusă. CNE și-a rezumat astfel mesajul:
„Da, alegem să purtăm aceeaşi culoare. Diferenţa? De data aceasta, noi alegem.”
Reprezentanții elevilor spun că nu au fost invitați la dezbateri și consultați asupra unei reguli care i-ar privi direct. Ei contestă și ideea că uniforma ar rezolva, prin ea însăși, inegalitatea sau hărțuirea dintre colegi. Protestul a vizat o schimbare propusă a legii, nu o obligație națională deja intrată în vigoare.
Ce ar schimba proiectul votat de Senat
Senatul a adoptat proiectul L443/2026 la 21 septembrie și l-a trimis Camerei Deputaților pentru dezbatere, potrivit fișei legislative. La 29 septembrie, proiectul nu era lege în vigoare: votul Senatului nu instituise obligația de a purta uniformă.
Forma adoptată de Senat ar modifica Legea învățământului preuniversitar. Elevii ar trebui să se prezinte la școală în uniforma prevăzută de regulamentul unității. Modelul, standardele tehnice și piesele uniformei ar fi stabilite de consiliul de administrație al fiecărei școli, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților. Prin urmare, proiectul nu stabilește un model unic pentru toate școlile.
Școala nu ar putea impune alte haine sau accesorii în afara celor stabilite prin acest mecanism, cu excepția unui ecuson cu denumirea unității. Textul prevede și sprijin pentru cumpărarea uniformei: gratuitate pentru unele familii, subvenție de 50% pentru altele și plată integrală peste pragurile de venit din anexă. Pragurile diferă în funcție de componența familiei, inclusiv pentru familiile monoparentale.
Încadrarea s-ar face pe baza veniturilor brute impozabile ale părinților sau reprezentanților legali, raportate la fiecare membru al familiei. Alocațiile copiilor și bursele școlare nu ar intra în calcul; anexa exclude și alte beneficii destinate copiilor sau familiei. Proiectul indică drept posibile surse de finanțare bugetele autorităților locale și județene sau fondurile externe nerambursabile, fără ca această formulare să stabilească o sumă deja alocată.
Dacă proiectul ar deveni lege în forma adoptată de Senat, prevederile ar intra în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Textul acordă apoi 90 de zile de la intrarea în vigoare pentru aprobarea normelor de aplicare. Aceste termene nu au început să curgă odată cu votul Senatului.
Ce arată un studiu despre hărțuirea legată de haine
Un studiu publicat în 2025 în Revista de Pedagogie a comparat răspunsurile a 80 de elevi de gimnaziu din două școli urbane din România. Una avea uniforme obligatorii, cealaltă nu; în fiecare au răspuns câte 40 de elevi. Datele au fost culese prin chestionare anonime în februarie și martie 2025.
În școala cu uniforme, aproximativ 8% dintre elevii chestionați au raportat ridiculizare legată de haine, față de 45% în școala fără uniforme. Pentru excluderea legată de haine, proporțiile au fost de aproximativ 8%, respectiv 30%. Cifrele descriu experiențele declarate de elevii din aceste două școli, nu frecvența tuturor formelor de hărțuire în școlile românești.
Comparația nu demonstrează că uniformele au produs diferențele: cercetarea a cuprins doar două școli și nu poate separa efectul ținutei de alte particularități ale acestora. Autorii observă că diferențele de statut dintre elevi se pot muta spre încălțăminte sau accesorii chiar și acolo unde hainele sunt standardizate.