O eventuală unire a României cu Republica Moldova depinde de voința cetățenilor din ambele țări, a declarat premierul Luca Niculescu marți, 27 octombrie 2026, la Chișinău. Pentru moment, șeful Guvernului pune accentul pe consolidarea legăturilor dintre cele două țări și pe sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În interviul acordat TVR Moldova, în timpul primei sale vizite externe ca premier, Niculescu a fost întrebat dacă vede unirea drept un „plan B” pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova. Răspunsul său a pus condiția voinței cetățenilor, fără să anunțe o asemenea strategie:
„Eu vă spun foarte clar că se va manifesta dacă și în momentul în care cetățenii din cele două state îl vor dori.”
De ce pune accentul pe aderarea Republicii Moldova la UE
Niculescu a descris relația cu Republica Moldova drept „una extrem de specială”. Sprijinul pentru aderarea acesteia la UE l-a explicat prin două obiective: apropierea dintre cele două țări și dezvoltarea Republicii Moldova. A invocat experiența României, spunând că integrarea europeană este „cel mai bun mod, în clipa de față, de a ne apropia și cel mai bun mod pe care îl cunoaștem și noi, din propria experiență, de a ne dezvolta”.
Premierul a recunoscut însă că beneficiile aderării nu s-au distribuit egal în România. A vorbit despre problemele și diferențele de dezvoltare care persistă și despre faptul că nu toată lumea a câștigat în aceeași măsură de pe urma apartenenței la UE. Reducerea acestor diferențe este, potrivit lui, una dintre sarcinile Guvernului în țară.
Pentru negocierile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, Niculescu și-a exprimat speranța că vor putea fi deschise și ultimele clustere până la sfârșitul lui 2026. Clusterele sunt grupuri de capitole ale negocierilor de aderare, care acoperă domeniile în care statul candidat trebuie să se alinieze cerințelor europene.
Întrebat despre eventuale blocaje din partea altor capitale europene, premierul a evitat previziunile. A spus că unele dificultăți sunt abordate diplomatic fără a fi aduse în atenția publică. Pentru Chișinău, a subliniat importanța pregătirii interne: „Cel mai important este să-ți faci treaba la tine acasă, să lucrezi cât mai mult, să lucrezi cât mai bine”.
Proiecte comune, dar sumele se stabilesc prin bugetul pentru 2027
Cooperarea propusă include combaterea dezinformării, pe care Niculescu o consideră un pericol ce depășește regiunea. El a spus că România este pregătită să ofere deschidere, bunăvoință și resurse pentru proiecte comune.
Pentru finanțarea sprijinului acordat Republicii Moldova, premierul a precizat că resursele vor fi definitivate la elaborarea bugetului pentru 2027. A afirmat că relația cu Chișinăul se află între prioritățile programului de guvernare și că beneficiază de un sprijin puternic din partea mai multor partide în Parlament.
Niculescu nu a avansat o sumă: „Nu o să mă angajez la nicio cifră”. A legat răspunsul despre finanțare și de obiectivul economic al Guvernului: „Scopul nostru nu este de a prelungi austeritatea, ci de a contribui la revenirea prosperității în România”.
Poziția exprimată de Maia Sandu în ianuarie
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, își exprimase anterior opțiunea personală în favoarea unirii cu România, dacă ar avea loc un referendum. Declarația apare în interviul pentru podcastul britanic „Leading”, realizat de Rory Stewart și Alastair Campbell și publicat la 12 ianuarie 2026. Sandu și-a explicat poziția prin dificultățile cu care se confruntă democrațiile mici în contextul geopolitic și prin amenințarea Rusiei.
În acel interviu, Sandu aprecia că nu exista o majoritate pentru unire, dar exista una pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, obiectiv pentru care spunea că acționează conducerea de la Chișinău. Integrarea europeană era opțiunea pe care o considera mai realistă și pe care o lega de protejarea suveranității țării.