Un tribunal din Varșovia a dispus miercuri, 28 octombrie 2026, arestarea preventivă pentru șapte zile a cetățeanului ucrainean cercetat în dosarul incendiului de lângă CARFIL, la Brașov. Potrivit Parchetului Regional din Varșovia, bărbatul se opune predării în România și a solicitat un avocat.
Cu o zi înainte, Sorin Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, ceruse sancționarea actelor de sabotaj și întărirea rolului instituțiilor în prevenirea lor. Reacția sa a urmat anunțului Serviciului Român de Informații (SRI) despre identificarea unei rețele pe care serviciul o leagă de incendiul din 14 septembrie.
În comunicatul din 26 octombrie, SRI afirmă că rețeaua era coordonată din Federația Rusă și avea ținte militare și industriale în România și în regiune. Ambasada Rusiei a respins implicarea Moscovei.
Ce a cerut Grindeanu: sancționare și prevenție
În mesajul transmis pe Facebook pe 27 octombrie, Grindeanu a cerut „toleranță zero” pentru actele de sabotaj și diversiune pe care le atribuie Federației Ruse. „Nu vom accepta nicio încălcare a suveranității și securității statului român, iar astfel de acte nu pot rămâne nesancționate”, a declarat liderul PSD.
El a apreciat că incidentele fac parte dintr-o strategie îndreptată împotriva statelor NATO și a cerut întărirea securității naționale. A insistat asupra rolului instituțiilor de forță, mai ales în prevenirea unor asemenea acțiuni: „Protejarea românilor și a infrastructurii critice a României este prioritatea noastră numărul unu”.
Grindeanu a pus cazul de la Brașov în legătură cu agresiunea hibridă pe care o atribuie statului rus și cu escaladarea din bazinul Mării Negre, invocând recentele atacuri cu drone.
Incendiul a afectat sediile mai multor firme
SRI situează incendiul din 14 septembrie pe platforma industrială Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a companiei ROMARM. Potrivit DIICOT, focul a afectat sediile mai multor societăți comerciale, iar cercetările au început în septembrie.
DIICOT cercetează doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, toți rezidenți în state ale Uniunii Europene, pentru tentativă la acte de diversiune. Cei trei au calitatea de inculpați. Procurorii susțin că aceștia vizau și alte obiective din România și din alte state ale UE.
Judecătorii Curții de Apel București au emis mandate europene de arestare în lipsă. Pe 26 octombrie, DIICOT a anunțat că cei doi inculpați bieloruși erau arestați preventiv în Germania, unde, potrivit procurorilor, pregăteau fapte similare. În aceeași zi a fost emis al treilea mandat, pentru inculpatul localizat în Polonia, și au fost anunțate demersuri pentru aducerea tuturor celor trei în România.
Poliția poloneză a anunțat pe 28 octombrie că cetățeanul ucrainean fusese reținut luni, la Varșovia, în baza mandatului românesc. Arestarea preventivă pentru șapte zile, dispusă miercuri, și opoziția sa la predare sunt cele mai recente evoluții procedurale anunțate în cazul său.
SRI descrie recrutarea de la fotografii plătite la incendieri
Potrivit SRI, țintele atribuite rețelei depășeau granițele României: facilități de producție de armament, de stat și private, precum și alte obiective militare și industriale. Serviciul spune că investigațiile din acest an au identificat și alte tentative în România, inclusiv împotriva unor facilități militare internaționale sau folosite pentru instruirea forțelor ucrainene. În evaluarea sa, asemenea operațiuni urmăresc intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană.
În același comunicat, SRI explică mecanismul general de recrutare pentru sabotaj. Abordarea se face, de regulă, prin rețele sociale, cu oferte de bani pentru sarcini aparent inofensive, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, cerințele pot ajunge la distrugeri, incendieri ori chiar asasinate. Dacă persoana refuză, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj.
Rețelele exploatează în special vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale, arată serviciul. Pentru ascunderea identității și a deplasărilor, membrii pot folosi transport, cazare și plăți pe numele altor persoane, cartele din state terțe și aplicații de mesagerie criptată. SRI precizează că aceste elemente trebuie evaluate împreună și în context: luate separat, nu indică implicarea unei persoane în sabotaj.
Pe 28 octombrie, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a declarat pentru Știrile TVR că serviciul comunicase public despre patru cazuri distincte, începând din 2024. Numărul acțiunilor de sabotaj sau de pregătire a acestora documentate de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei este însă mai mare, a spus el, descriind o campanie care vizează România și alte state europene.
MAE a protestat, Ambasada Rusiei a negat implicarea
Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe 27 octombrie pe ambasadorul rus Vladimir Lipaev și i-a transmis un protest ferm în legătură cu incendiul. MAE a afirmat că responsabilitatea părții ruse este dovedită de probele acumulate în investigații și a subliniat implicațiile pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor.
În comunicatul publicat în aceeași zi, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile și a susținut că diplomatului nu i-au fost prezentate dovezi. Misiunea diplomatică a afirmat că Federația Rusă nu a planificat, coordonat sau desfășurat acte de sabotaj pe teritoriul României ori al altor state.