Avocatul Bogdan Ioniță a anunțat la Curtea de Apel București că Călin Georgescu va veni de bunăvoie la termenul din 11 noiembrie 2026. Răspunsul a venit în ședința din 27 octombrie, după ce instanța le-a cerut celor 15 inculpați absenți să se prezinte pentru a spune dacă solicită procedura simplificată, în dosarul privind acțiuni împotriva ordinii constituționale.
„Altfel, emitem mandate de aducere pe numele lor”, a avertizat judecătorul Mihai Paul Cozma, potrivit relatării de la ședință publicate de Libertatea. Ioniță a spus că un asemenea mandat nu este necesar în cazul lui Georgescu. Fostul candidat la Președinție nu dorise să fie adus din arest, unde se afla într-un dosar separat, instrumentat de DIICOT, și a fost reprezentat în sală de avocat.
Doar șapte dintre cei 22 de inculpați au fost prezenți la al patrulea termen, între ei Horațiu Potra, fiul și nepotul acestuia. Toți cei șapte au refuzat procedura simplificată, iar apărătorii lor au cerut judecata obișnuită. Unul dintre avocați a depus deja o solicitare pentru administrarea unor probe noi.
Instanța a respins recuzarea și cererea de amânare
Înainte de începerea dezbaterilor, a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorului Mihai Paul Cozma, formulată de Horațiu Potra prin avocat. Separat, după apelul inculpaților, avocatul Dan Lupașcu, apărătorul altui inculpat, a cerut amânarea procesului.
Lupașcu invoca o contestație ajunsă la Înalta Curte de Casație și Justiție. La termenul anterior, din 12 octombrie, ceruse reluarea camerei preliminare, etapa în care se verifică legalitatea trimiterii în judecată și a probelor. Susținea că în dosar rămăseseră urme ale declarațiilor date de unii inculpați pe când aveau calitatea de martori, deși instanța dispusese excluderea acelor probe. Argumentul privea dreptul acestora de a nu se autoincrimina.
Judecătorul respinsese solicitarea pe 12 octombrie, iar avocatul contestase soluția. Examinarea admisibilității acestei căi de atac la Înalta Curte era programată pentru 29 octombrie. Lupașcu ceruse ca procesul să aștepte această etapă.
Instanța a respins însă amânarea și a început cercetarea judecătorească, cu prezentarea pe scurt a acuzațiilor. Judecătorul le-a explicat inculpaților prezenți dreptul de a nu da declarații, de a pune întrebări și de a oferi explicații pe parcursul procesului, precum și posibilitatea de a solicita procedura simplificată.
Ce presupune procedura simplificată
Alegerea cerută inculpaților privește modul în care se desfășoară judecata. Potrivit Codului de procedură penală, articolele 349, 374 și 375, procedura simplificată presupune recunoașterea integrală a faptelor reținute în sarcina inculpatului și judecarea pe baza probelor din urmărirea penală și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată.
Instanța decide asupra cererii și trebuie să aprecieze că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului și soluționarea cauzei. Procedura nu este disponibilă pentru infracțiunile pedepsite cu detențiune pe viață. Dacă solicitarea este respinsă, judecata continuă potrivit procedurii obișnuite.
Articolul 375 permite recunoașterea faptelor și solicitarea acestei proceduri inclusiv prin înscris autentic, adică printr-un document autentificat. În dosarul de la Curtea de Apel București, judecătorul a cerut prezența personală a celor 15 absenți pentru exprimarea opțiunii.
Există și o consecință asupra limitelor pedepsei. În condițiile articolului 396 alineatul (10), dacă instanța reține aceeași situație de fapt ca aceea recunoscută de inculpat, la condamnare sau la amânarea aplicării pedepsei, limitele legale se reduc cu o treime pentru închisoare și cu o pătrime pentru amendă. Reducerea privește intervalul legal în care instanța stabilește pedeapsa concretă.
Ce rol are mandatul de aducere
Mandatul de aducere asigură prezența unei persoane la audiere sau la un alt act procesual și este executat de poliție. Articolul 265 permite măsura pentru o persoană citată anterior dacă absența este nejustificată, iar audierea ori prezența sa este necesară. O altă situație prevăzută de lege este imposibilitatea comunicării citației, când împrejurările indică fără echivoc sustragerea de la primirea ei. Pentru suspect sau inculpat, mandatul poate fi dispus și înainte de citare, dacă se impune în interesul rezolvării cauzei.
Acuzațiile examinate în proces
Georgescu este judecat pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false în formă continuată, cu două acte materiale. El și ceilalți inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Potrivit rechizitoriului Parchetului General, Georgescu și Potra s-au întâlnit la Ciolpani pe 7 decembrie 2024, a doua zi după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. Procurorii susțin că au discutat un plan pentru transformarea protestelor din 8 decembrie în manifestații violente, cu scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat. Potra ar fi organizat apoi un grup de 21 de persoane, care a pornit spre București în șapte mașini. Autoturismele au fost oprite de poliție în noaptea de 7 spre 8 decembrie.
Cealaltă acuzație împotriva lui Georgescu privește afirmații publice din 7 și 12 decembrie 2024. Procurorii susțin că acesta a răspândit cu bună știință informații false despre intrarea României în războiul dintre Rusia și Ucraina, prezentată drept un plan pentru împiedicarea instalării lui Donald Trump la președinția Statelor Unite.